Alerta din Grecia: Inflație și recesiune, un coșmar din anii ’70 se întoarce?
Un nou șoc economic, cu inflație galopantă și recesiune la orizont, nu mai este un scenariu sumbru, ci o realitate tot mai probabilă. O analiză a publicației economice grecești Naftemporiki trage un semnal de alarmă, atenționând că lumea ar putea repeta greșelile anilor ’70. Criza energetică, accelerată de războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, se răspândește cu rapiditate, transformându-se într-o criză generalizată.
Mai multe țări au recurs deja la măsuri radicale pentru a face față. Bangladesh a impus restricții asupra vânzării de motorină și a închis universitățile. SRI Lanka a reintrodus raționalizarea combustibilului prin coduri QR. Etiopia, de asemenea, raționalizează motorina, după ce livrările zilnice au scăzut drastic.
În Europa, Comisia pentru Energie avertizează că o blocadă prelungită ar putea forța statele membre să activeze planuri de raționalizare de urgență, utilizate ultima oară în 2022. Australia, la rândul său, analizează posibilitatea de a activa legislația de urgență privind combustibilul.
Raționalizarea, o mutare politică riscantă
Guvernele, confruntate cu o situație critică, trec de la apeluri la rațiune și rezerve strategice la limite obligatorii. Diferențele de reacție între țări reflectă atât gradul de dependență de importuri, cât și curajul politic de a lua măsuri nepopulare.
Pe măsură ce rezervele se epuizează, crește teama că economia globală se îndreaptă spre un punct de cotitură. Lipsa de materii prime derivate din petrol începe să se facă simțită: materialele plastice devin rare, prețurile ambalajelor cresc vertiginos, iar chiar și proviziile medicale esențiale sunt afectate.
În unele țări asiatice, aflate în prima linie a crizei, penuriile au început deja să schimbe comportamentul guvernelor și al cetățenilor, de la restricții privind utilizarea materialelor plastice până la îngrijorări legate de continuarea tratamentelor medicale. Contagiunea este rapidă: de la petrol la petrochimie și, de aici, în întreaga economie.
De la criza de prețuri la criza de disponibilitate
Se ascunde o problemă mult mai profundă: deficitul de materie primă, nafta, crucială pentru plastic și fibre sintetice. Spre deosebire de țiței, nu există rezerve strategice.
Fabricile reduc producția, companiile nu pot onora contracte, iar costurile se transferă pe întregul spectru de produse. De la alimente până la electronice. Aceasta nu este o criză de prețuri, ci una de disponibilitate.
Asia este prima care resimte lovitura, avertizând despre ce va urma. Analiștii vorbesc de o ”criză succesivă”, care va lovi Europa și apoi Statele Unite. FMI a avertizat deja că rezultatul va include inflație mai mare și creștere economică mai mică.
În Filipine, a fost declarată urgența energetică națională, cu săptămâni de lucru de patru zile și restricții privind consumul de energie. Indonezia și India au trecut deja la forme de raționalizare a combustibililor.
Pe fondul acestor tensiuni, Agenția Internațională pentru Energie, prin vocea lui Fatih Birol, vorbește despre ”cea mai mare amenințare” la adresa securității energetice din istorie.
”Întrebarea nu este dacă criza se va adânci. Datele arată că deja se întâmplă”, concluzionează Naftemporiki.
