UE vrea să relanseze industria: „Fabricat în UE” devine lege, dar stârnește controverse
Comisia Europeană a adoptat miercuri proiectul Legii Acceleratorului Industrial (IAA), un plan ambițios menit să stimuleze producția de echipamente verzi în interiorul blocului comunitar. Decizia vine după luni de dispute și negocieri intense, reflectând tensiunile din jurul priorităților economice și a relațiilor comerciale ale Uniunii. Actul legislativ trasează linii clare pentru preferințele „Fabricat în UE” în achizițiile publice, cu accent pe reducerea emisiilor de carbon.
Prioritate: decarbonarea și locuri de muncă
Principala țintă a IAA este revigorarea industriilor mari consumatoare de energie, considerate strategice pentru viitorul economic al Europei. Actul vizează decarbonarea sectoarelor precum metalurgia, siderurgia, producția de ciment, aluminiul primar, dar și industria constructoare de vehicule electrice, turbine eoliene și panouri fotovoltaice. De asemenea, se urmărește o reglementare strictă a emisiilor în industria petrochimică și chimică.
Comisia Europeană estimează că IAA va contribui la crearea de locuri de muncă și la atragerea investițiilor. „Acest lucru va consolida capacitățile de producție europene și va stimula cererea de tehnologii și produse curate fabricate în Europa”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului. Statele membre vor trebui să instituie un proces unic de autorizare digitală pentru a accelera și simplifica proiectele industriale.
Condiții pentru fondurile europene și controversele „Made in EU”
Programul „Made in UE” urmărește să reducă dependența de produsele industriale din afara Uniunii, în special cele din China. În contextul în care ponderea industriei în PIB-ul UE a scăzut, Bruxelles-ul vizează ca aceasta să ajungă la 20% până în 2035, prin reducerea drastică a emisiilor de carbon.
Pentru a beneficia de fonduri publice, firmele vor trebui să respecte praguri minime pentru componentele fabricate în UE. Investițiile non-europene de peste 100 de milioane de euro vor fi, de asemenea, supuse unor reguli noi, inclusiv obligația de a angaja personal din UE. Comisarul european responsabil cu industria, Stephane Sejourne, a declarat că inițiativa reprezintă o „schimbare de doctrină”.
Definirea conceptului „Made in EU” a generat dezbateri aprinse. Germania, inițial reticentă, a dorit ca partenerii comerciali să fie echivalați cu statele membre. Compromisul final include reciprocitatea în domeniul reglementărilor tarifare și al politicilor publice. Țările care nu permit accesul companiilor europene la fonduri publice în aceleași condiții cu firmele locale ar putea fi excluse.
Reacții și viitorul proiectului
Mai multe state și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele efecte ale IAA, inclusiv Turcia, Marea Britanie, China și Japonia. Reprezentanții industriei auto turce avertizează că excluderea lor ar reprezenta „un risc major pentru mediul de investiții”.
Unii experți, precum Niclas Poitiers de la Bruegel, pun la îndoială eficiența inițiativei, argumentând că există deja instrumente pentru a contracara subvențiile străine neloiale. Karoline Kampermann de la Asociația Constructorilor Germani de Automobile (VDA) avertizează că măsurile ar putea declanșa o ripostă din partea altor țări și ar putea fi percepute ca protecționiste.
Propunerea legislativă va fi supusă aprobării statelor UE și a Parlamentului European.
