Mizeria din spatele „progresului”: România, eșec la canalizare și apă potabilă, la ani de la aderarea la UE România, la aproape două decenii de la intrarea în Uniunea Europeană, se zbate în continuare la coada clasamentului european la capitolul canalizare

Mizeria din spatele „progresului”: România, eșec la canalizare și apă potabilă, la ani de la aderarea la UE

România, la aproape două decenii de la intrarea în Uniunea Europeană, se zbate în continuare la coada clasamentului european la capitolul canalizare. Milioane de români încă folosesc toalete în curte, iar stațiile de epurare deversează dejecții în râuri și lacuri. O situație inacceptabilă, mai ales în contextul fondurilor europene alocate pentru rezolvarea acestei probleme.

Stații de epurare „fantomă” și apa murdară în Dunăre

Jurnaliștii PRO TV au investigat situația din Oltenița, unde stația de epurare modernă, finanțată cu fonduri europene, pare să nu funcționeze. Dejecțiile sunt, în cel mai bun caz, curățate sumar, iar resturile sunt deversate direct în Dunăre, la doar câteva sute de metri distanță.

Inginerul chimist Loredana Preda, de la stația de epurare Oltenița, evită să spună clar unde ajung deșeurile.
„Nu se duce nicăieri”, a declarat aceasta. Întrebată despre o conductă prin care se scurgeau dejecții, Preda a evitat să răspundă, fiind apoi contrazisă de imagini filmate cu o oră înainte. Șeful stației, George Omet, mai mult a încercat să ascundă situația, decât să o explice.

Noua stație, construită cu 2.5 milioane de euro, pare a fi nefuncțională sau subdimensionată, în timp ce vechea stație, înconjurată de mizerie, continuă să funcționeze. Primarul Olteniței, Mihăiță Beștea, a declarat că nu cunoaște situația, deși stația este administrată de o firmă privată, Ecoaqua.

Lacunele infrastructurii: peste 60 de localități fără proiecte de canalizare

Situația din Oltenița nu este un caz izolat. La nivel național, peste 60 de localități din cele aflate pe lista de infringement a Uniunii Europene nu au nici măcar proiecte pentru canalizare.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a recunoscut problemele, menționând orașe precum București, Ploiești, Iași, Cluj-Napoca, Baia Mare, Brăila, Vaslui, Târgu Jiu și Tulcea, unde infrastructura este deficitară.

Mai grav, multe localități de pe malul Dunării nu au acces la apă potabilă, în timp ce acolo unde există sisteme de canalizare, dejecțiile se varsă în fluviu. Un raport al Băncii Mondiale arată că peste 4 milioane de români nu au apă curentă în gospodării, iar 2,5 milioane se alimentează din surse nesigure.

La Lehliu Gară, stația de epurare deversează în stufăriș, iar de acolo, apele murdare ajung în lacuri. Marian Moraru, șef zonal Ecoaqua, a declarat inițial că stația epurează 100% din deșeuri, dar, ulterior, a admis depășiri ale limitelor admise.

În prezent, România se confruntă cu riscul de a primi sancțiuni și amenzi uriașe din partea Uniunii Europene.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu