Parlamentul din Republica Moldova a aprobat, în primă lectură, simplificarea procesului de amalgamare voluntară a localităților. Noile modificări legislative permit comunelor să-și aleagă propriile denumiri și elimină restricțiile privind distanța dintre localitățile care doresc să se unească. Inițiativa legislativă vine în urma consultărilor cu reprezentanții autorităților publice locale, care au solicitat în mod expres debirocratizarea procesului.
Modificări legislative importante
Printre principalele schimbări se numără posibilitatea ca localitățile să-și selecteze singure denumirea după unirea lor. Anterior, legea prevedea că denumirea noii unități administrative era stabilită în funcție de cea a unității administrative centrale. O altă modificare importantă este eliminarea limitei de 25 de kilometri între localitățile care doresc să se unească. Autorii proiectului consideră că această limitare își pierde relevanța, având în vedere intenția de a crea centre unificate de prestare a serviciilor în locul primăriilor comasate.
Reformă administrativă locală: Puncte de vedere
Organizația neguvernamentală Expert Grup a analizat conceptul de reformă a administrației publice locale. Conform analizei, obiectivul reformei nu ar trebui să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile, autonome din punct de vedere fiscal și capabile să genereze dezvoltare locală. Expert Grup subliniază importanța transformării administrației locale într-un actor activ al dezvoltării economice. Studiul arată că fragmentarea primăriilor și descentralizarea fiscală scăzută reprezintă bariere majore pentru dezvoltarea locală.
În context, se face referire la numărul mare de primării mici cu venituri proprii insuficiente pentru a rezolva problemele complexe de infrastructură și dezvoltare locală. Primăriile devin astfel dependente de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce, conform analizei, generează distorsiuni în motivațiile primăriilor și insuficiența cronică a resurselor pentru soluționarea problemelor locale.
Războiul din Ucraina și impactul asupra spațiului aerian moldovenesc
Din momentul începerii invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova a înregistrat peste 50 de incidente în care spațiul său aerian a fost survolat ilegal de drone și rachete rusești. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Apărării. Aceste incidente au fost monitorizate și stocate de Armata Națională, cu o concentrare mai mare în zonele apropiate de granița cu Ucraina. În nouă cazuri, dronele sau fragmentele acestora conțineau încărcături explozive. Ministerul de Externe a raportat că Oleg Vasnețov a fost convocat de trei ori, iar Oleg Ozerov de patru ori.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului este, de asemenea, un subiect de interes. Experții consideră că acesta reprezintă o schimbare structurală majoră, menită să modernizeze forul legislativ. Conform experților, noul Cod vizează alinierea la standardele europene de guvernanță parlamentară și eficientizarea procedurilor legislative. Directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, a declarat că documentul este vital pentru a pune capăt blocajelor și comportamentelor improprii din Legislativ.
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, contestând decizia Curții de Apel care a suspendat hotărârea privind organizarea alegerilor regionale programate pentru iunie 2026. Adunarea Populară susține că hotărârea Curții de Apel este ilegală.
Autoritățile din domeniul energetic au anunțat că vor amâna achizițiile de gaze naturale pentru sezonul rece până la stabilizarea pieței. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat că Republica Moldova are rezerve de securitate, iar timpul rămas până la următorul sezon de încălzire permite o abordare prudentă.
Motorina standard a înregistrat prima scădere de preț de la începutul lunii aprilie, cu o reducere de 49 de bani pe litru, ajungând la 34,49 lei.
