România, pe marginea prăpastiei economice: conflictul din Iran și efectele inflaționiste
Economia românească se confruntă cu noi provocări, pe fondul tensiunilor externe generate de conflictul din Iran și al vulnerabilităților interne. Iulian Lolea, economist-șef al Concordia, a avertizat că țara noastră este expusă riscurilor unei inflații sporite și ale unui impact negativ asupra creșterii economice. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă marți.
„Problemele interne la care ne așteptam până sâmbătă erau cele cu prețul gazelor și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial. În România, subiectul arzător este inflația. Conflictul din Iran ne prinde într-un moment în care eram deja cu inflația sus. Ne poate da toate calculele peste cap. Nu poți să mergi mereu la bluf și să nu fii niciodată pregătit pentru nimic”, a explicat Lolea.
Creșterea prețurilor la energie și impactul asupra inflației
Una dintre principalele îngrijorări este legată de eliminarea schemei actuale de plafonare la gaze. Economistul a subliniat că această măsură s-ar traduce direct într-o creștere a inflației. Companiile ar putea resimți o creștere de prețuri de până la 20%, care s-ar transmite, ulterior, în economie. De asemenea, eliminarea plafonării adaosului comercial la alimente, dacă se va decide, ar putea genera un impact suplimentar de 0,2-0,3 puncte procentuale asupra inflației, potrivit estimărilor Concordia.
În plus, conflictul din Iran a generat o creștere a prețului gazelor și al petrolului, cu efecte directe asupra economiei românești. Gazele au o pondere de până la 3% în coșul de consum, iar combustibilii de 7-8%. Astfel, șoferii ar putea resimți o creștere de aproximativ 0,7 lei pe litru la benzină, dacă prețul mediu actual se menține. O majorare de 10% a barilului de petrol se traduce într-o creștere de 0,5 puncte procentuale a inflației.
„Este destul de rău. Avem cea mai mare rată de transmisie din Europa de Est”, a avertizat Lolea. În acest context, inflația ar putea ajunge la 5-5,5% spre finalul anului, afectând creșterea economică. În zona euro, o creștere de 10% a barilului de petrol reduce creșterea economică cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Beneficiile statului și riscurile viitoare
Deși populația și companiile ar putea resimți o presiune crescută din cauza scumpirilor, statul ar putea beneficia, inițial, de pe urma majorării prețurilor la energie. „Statul român poate să înceapă să numere banii, pentru că este beneficiar net al situației. Chiar dacă economia încetinește puțin, statul încasează din mai multe părți”, a declarat economistul-șef al Concordia. Acesta a adăugat că, încasările din dividendele companiilor de energie și din accize ar urma să crească.
Cu toate acestea, Lolea atrage atenția că o nouă explozie a prețurilor la energie ar putea conduce la reevaluarea măsurilor de sprijin, similar cu situația din 2022. „Trebuie să vedem efectele. Dacă ne ducem iar în scenariul 2022 sau mai rău, firmele și populația nu vor putea suporta, trebuie să intervii, iar banii aceia îi vom plăti tot noi”, a precizat acesta. Totodată, economistul a subliniat că România se confruntă de ani de zile cu deficite bugetare și comerciale ridicate.
Potrivit datelor oficiale, în luna februarie a acestui an, rata anuală a inflației în România a fost de 7,1%, în scădere față de 7,4% înregistrată în ianuarie.
