Conflictul din Orientul Mijlociu amenință să frâneze economia românească
Evoluția economică a României în 2026 va depinde decisiv de durata și intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează specialiștii Coface România. Aceștia au prezentat, miercuri, într-o conferință dedicată insolvențelor, perspective sumbre, anticipând o creștere economică sub 1% și presiuni inflaționiste. Tensiunile din Iran, care alimentează un posibil nou șoc energetic, fac ca economia românească, deja vulnerabilă, să se confrunte cu noi provocări.
Estimările Coface indică o dinamică modestă a Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2026, similară cu evoluțiile slabe din a doua jumătate a anului 2025. Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, a declarat că „nu mă aștept la creșteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei și patru din 2026. Practic, cred că vom fi undeva sub 1%”.
Scenarii economice: „pișcătura de țânțar” sau cronicizare
Specialiștii subliniază importanța abordării unor scenarii multiple, nu a unor previziuni rigide. Bugetul de stat, conceput cu o creștere economică de 1% și un deficit fiscal de aproximativ 6% din PIB, a fost elaborat înainte de escaladarea recentă a conflictului. Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager la Coface, a explicat că „este rezonabil să credem că aceste ipoteze se vor schimba în următoarele luni”.
Un studiu al Băncii Centrale Europene arată că o creștere cu 10% a costului energiei generează o majorare a inflației cu 0,3 puncte procentuale, la care se adaugă o creștere indirectă de 0,2 puncte procentuale, în timp ce PIB-ul scade cu aproximativ 0,1 puncte procentuale. Creșterea prețului petrolului la peste 80 de dolari pe baril și aproape dublarea prețului gazelor naturale pe piața europeană pun presiune pe economie. Nichișoiu a menționat că „Dacă durata acestui conflict este de 4 – 6 săptămâni, dacă este un episod 2.0 a ceea ce noi anul trecut, în iunie, am văzut, atunci va fi un efect acut, va fi o pișcătură, poate, de țânțar. Dacă, însă, se cronicizează acest conflict, impactul asupra energiei este unul material”.
Inflație ridicată și presiuni asupra politicii monetare
Economiștii avertizează că șocul energetic lovește România într-un moment de sensibilitate. „Suntem țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, aproape de două cifre. Speram, pe baza modelărilor de la Banca Națională a României, să închidem anul cu o inflație de circa 4,3%. Este foarte puțin probabil să mai respectăm aceste proiecții dacă conflictul se prelungește”, a spus Nichișoiu.
Anterior escaladării tensiunilor, Coface anticipa o creștere economică de 1% în 2026. Acum, specialiștii analizează un cadru de „multiscenarii”, în care geopolitica devine principalul factor de risc. Rata inflației ridicate și consumul privat deja afectat la finalul lui 2025 crează un context dificil.
Impactul conflictului se resimte deja pe piețele financiare. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a observat că „creșterea puternică a prețului gazului metan a speriat piețele europene. Bursele au scăzut, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, pe fondul aversiunii față de risc”. Codirlașu a conchis că un conflict de peste o lună va avea un impact sever.
În urma acestor evenimente, băncile nu au participat la sesiunile de oferte necompetitive aferente licitațiilor de luni pentru împrumuturile Ministerului Finanțelor. De asemenea, indicele ROBOR la trei luni, utilizat în calculul costurilor creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri.
