Soldul remiterilor din străinătate, în scădere accentuată: Românii trimit mai puțini bani acasă, iar străinii, mai mulți în România
Soldul net al remiterilor personale, un indicator important al fluxurilor financiare, continuă să se deterioreze. Datele Băncii Naționale a României (BNR) relevă o scădere constantă a diferenței dintre sumele trimise de românii din străinătate și cele transferate de migranții străini din România. Această tendință confirmă o modificare a dinamicii economice, cu implicații pentru balanța de plăți a țării.
Eroziunea soldului net: o tendință clară
Scăderea soldului net este evidentă. De la un maxim istoric de 5,62 miliarde euro în 2023, acesta a coborât la 5,345 miliarde euro în 2024. Pentru 2025, estimările indică un nou declin, ajungând la 4,99 miliarde euro. Această valoare este cea mai redusă din ultimii șase ani. Evoluția subliniază o convergență tot mai strânsă între fluxurile de intrare și ieșire de valută prin acest canal.
Această evoluție negativă reflectă o dinamică complexă. Pe de o parte, remiterile primite de la românii din diaspora au crescut relativ lent, cu 4,76% în 2025. Pe de altă parte, sumele trimise de lucrătorii străini din România au explodat, înregistrând o creștere de 49,2%, ajungând la impresionanta sumă de 2.042,6 milioane euro. Această discrepanță accentuează presiunile asupra soldului net.
Schimbări în destinațiile și proveniența fondurilor
Analiza surselor de venit și a destinațiilor acestora oferă o perspectivă detaliată. În ceea ce privește remiterile primite de români (încasări), Marea Britanie rămâne principalul contributor, cu 1,76 miliarde euro în 2025. Germania se situează pe locul doi, cu 1,56 miliarde euro, urmată de Italia, cu 762 milioane euro. Totuși, se observă o dispersie a remiterilor către noi destinații, cum ar fi Țările de Jos, Irlanda și o categorie “Altele”, care arată o creștere substanțială.
În același timp, se constată o scădere a remiterilor din piețe tradiționale, precum Spania, Statele Unite și Franța. La capitolul plăților (remiterile trimise de lucrătorii străini), harta destinațiilor devine tot mai diversificată. Marea Britanie conduce și în acest clasament, cu 501 milioane euro. Germania și Italia ocupă, de asemenea, locuri importante. Remarcabilă este creșterea remiterilor către Nepal și categoria „Altele”, care include țări precum India, SRI Lanka, Vietnam, Turcia, Bangladesh sau Filipine.
Implicații economice și tendințe viitoare
Această evoluție sugerează o transformare a pieței muncii și a fluxurilor financiare. România devine un importator tot mai important de forță de muncă extracomunitară. Deficitul de forță de muncă internă duce la creșterea ieșirilor de bani din România, conform analiștilor economici.
În 2025, raportul dintre încasări și plăți a ajuns la circa 3,4:1, indicând o scădere semnificativă. În 2020, acest raport era de aproximativ 12,4:1, iar în 2024, de 4,9:1.
