România, prinsă la mijloc: cea mai protejată energetic, dar vulnerabilă fiscal
Bucureștiul se află într-o poziție economică delicată, conform unui nou raport al Erste Group. Documentul, publicat la o lună de la escaladarea conflictului din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, plasează România într-o ipostază unică în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE): cea mai independentă energetic, dar și cea mai expusă riscurilor fiscale.
Combinația dintre spațiul fiscal limitat și dependența energetică redusă creează un profil contrastant. Țara noastră este mai bine protejată de șocurile de prețuri, dar și mai vulnerabilă la potențiale recesiuni sau majorări ale dobânzilor. Raportul analizează și compară situația economică actuală cu cea din 2021, ilustrând schimbările majore survenite.
În 2021, contextul economic era dominat de redresarea sincronizată post-pandemie, cu o creștere robustă alimentată de relaxarea monetară. Cererea revenea puternic, consumul privat creștea, iar economiile se redeschideau. Traiectoriile fiscale erau îmbunătățite datorită veniturilor excepționale.
Anul 2025, analizat în raport, reflectă o adaptare la șocurile geopolitice și de ofertă persistente. Politica monetară devine mai puțin restrictivă, dar inflația ridicată creează în continuare constrângeri. Creșterea economică este mai fragilă, dependentă de cererea internă, în timp ce cererea externă este afectată de tarife și de încetinirea economiei germane. Pozițiile fiscale s-au deteriorat în mai multe țări din ECE, limitând spațiul de manevră.
România, singura cu „carry-over” negativ
Potrivit raportului Erste Group, România este singura țară din regiune care înregistrează un „carry-over” negativ. Măsurile de austeritate au frânat economia, care a intrat în 2026 pe o poziție mai slabă. În timp ce Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia beneficiază de efecte pozitive, România se confruntă cu o încetinire.
Economiștii băncii austriece subliniază că „creșterea din 2026 ar trebui să rămână pozitivă chiar și sub ipoteza unei creșteri economice nule în următoarele patru trimestre consecutive, adică pe tot parcursul anului 2026. Singura excepție este România”.
Poziția fiscală critică: „între ciocan și nicovală”
Vulnerabilitatea țării noastre este legată, în principal, de situația precară a finanțelor publice. Experții Erste atrag atenția că, în cazul unei intervenții pentru a subvenționa prețurile la energie, România se va afla „între ciocan și nicovală”, resimțind lipsa spațiului fiscal.
Raportul compară situația cu cea din 2021 și constată o deteriorare generală. Deficitul bugetar al României este printre cele mai mari din regiune, iar soldul structural în 2025 este semnificativ mai slab decât în 2021. Datoria publică a crescut în aproape toate țările, dar combinația deficit – sold structural afectează cel mai mult capacitatea Bucureștiului de a reacționa.
Ungaria a adoptat deja măsuri pentru protejarea consumatorilor și a companiilor, iar Polonia a anunțat intenția de a interveni.
Avantajul strategic: independența energetică
În ciuda provocărilor fiscale, România se bucură de un avantaj strategic: cea mai mică dependență de importurile energetice din regiune. Cu o rată de 30%, țara noastră se detașează de media europeană de 57%. Cehia și Serbia urmează cu rate de 40%. Majoritatea statelor din ECE, inclusiv Slovacia, Ungaria și Polonia, depind de importuri în proporție de 40-50%.
Analiza Erste subliniază, de asemenea, creșterea utilizării energiei regenerabile și a biocarburanților în producția de electricitate, ca răspuns la războiul din Ucraina.
Raportul Erste Group privind perspectivele economice în ECE subliniază că România se află într-o situație dificilă, cu rate ale dobânzilor „incomparabil mai ridicate” și bilanțuri încă supradimensionate. Bilanțul mare indică faptul că banca centrală a injectat mulți bani în economie, procesul de normalizare nefiind încă finalizat în România.
