O lume digitală în care tinerii se „scufundă”: efecte și soluții
Un studiu recent confirmă îngrijorările legate de impactul rețelelor sociale asupra bunăstării tinerilor și adolescenților, evidențiind efecte precum depresia, anxietatea și stima de sine scăzută. Cercetarea subliniază modul în care aceste platforme nu mai sunt percepute ca o „altă lume”, ci ca o parte integrantă a realității cotidiene. Această percepție amplifică influența uriașă pe care mass-media și rețelele sociale o exercită asupra vieții tinerilor, făcând dificilă o detașare de aceste medii.
De la utilizare la consum compulsiv
Studiul sugerează o schimbare de paradigmă în modul în care ar trebui să abordăm relația cu rețelele sociale. În loc să vorbim despre utilizarea acestora, este mai relevant să ne referim la „consumul” lor. Societatea contemporană a devenit o „societate a rețelelor”, unde, cu excepția unor cazuri de marginalizare sau sărăcie extremă, este dificil să excluzi o persoană din acest sistem. Astfel, tinerii nu se mai „expun” rețelelor sociale, ci trăiesc „scufundați” în acest ecosistem.
Consumul compulsiv de rețele sociale, asociat cu fluctuațiile de dopamină pe care le generează, a generat dezbateri în rândul specialiștilor, mulți dintre ei menționând „dependența”. Cu toate acestea, studiul avertizează că termenul nu surprinde întreaga complexitate a fenomenului. Impactul negativ asupra stării de bine este doar o dimensiune, alături de aspectele cognitive, neurologice, sociologice, industriale, economice, ideologice și politice.
Un nou model social, politic și economic
Autorii studiului argumentează că nu putem vorbi pur și simplu despre „dependență” în contextul unei tehnologii care a devenit mediul social și cultural în care trăim. „Nu poți fi dependent de un întreg sistem tehnologic promovat de economie ca parte esențială a mecanismelor de producție”, se arată în studiu. Platformele digitale fac parte integrantă din viața de zi cu zi, de la educație și relațiile cu instituțiile publice, până la cumpărături și organizarea timpului liber.
Potrivit studiului, tinerii cu vârste de 12 ani petrec în medie patru ore pe zi pe rețelele sociale, expuși la un flux constant de informații, divertisment, publicitate, opinii politice și critici sociale. „În același flux pot vedea imagini ale unei crime petrecute în Minneapolis, între un videoclip despre adopția unor pisici și un altul care promovează un bar”, se precizează în analiză. În timp ce gândirea abstractă se dezvoltă în adolescență, rețelele sociale prezintă o realitate controlată de algoritmi și companii private, concentrată pe profit.
Pentru a aborda aceste provocări, studiul subliniază importanța unei abordări democratice, globale și coordonate. Familiile și statele au un rol crucial. Se recomandă reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale, stabilirea de reguli pentru companii și supravegherea algoritmilor. În plus, educația și conștientizarea sunt considerate esențiale.
În prezent, o serie de state europene dezbat noi măsuri legislative pentru a proteja copiii și adolescenții pe platformele de socializare, urmărind limitarea timpului petrecut online și implementarea unor filtre mai eficiente de conținut.
