Europa riscă să-și piardă supremația în industria farmaceutică, în contextul în care politicile comerciale agresive ale lui Donald Trump și ascensiunea Chinei în biotehnologie amenință rolul de lider al continentului. Decenii la rând, Europa a fost centrul cercetării și dezvoltării de medicamente la nivel global, dar acest avantaj competitiv se erodează rapid. Experții avertizează asupra unor consecințe grave, inclusiv riscul ca pacienții să nu mai aibă acces la tratamente esențiale.
Declinul european în cercetare și dezvoltare
În 1990, aproape jumătate din cercetarea și dezvoltarea farmaceutică globală se desfășura în Europa. Astăzi, predomină Statele Unite, cu o cotă de piață de 55%, în timp ce Europa a coborât la 26%. Companiile se plâng de mult timp de piețele de capital fragmentate, lipsa unei piețe unice și politicile inegale de rambursare.
Un analist de la ING, Diederik Stadig, a declarat pentru CNBC că tarifele americane și politica de prețuri au „injectat un sentiment de urgență în dezbatere, cum nu am mai văzut până acum”. Politica lui Donald Trump, de a stabili prețul unui medicament în SUA la cel mai mic nivel practicat într-o țară comparabilă, afectează direct profitabilitatea companiilor farmaceutice. Acestea sunt nevoite să decidă dacă întârzie lansările în Europa sau adoptă un preț global unic.
China, noul lider în biotehnologie
În paralel, China a devenit un motor al inovației în industria farmaceutică. Companiile globale se orientează tot mai mult către această țară pentru inovație și dezvoltarea de noi medicamente. În urmă cu un deceniu, moleculele dezvoltate în China reprezentau doar 4% din portofoliul global. Astăzi, acest procent a crescut la aproape o treime.
Un raport PitchBook din ianuarie arată că „continuarea licențierii, strângerile de fonduri țintite și cercetarea științifică diferențiată sugerează că avantajul sectorului biofarmaceutic din China va persista, cel mai probabil, în ciuda tensiunilor geopolitice în creștere”. Un studiu al Universității Bocconi a constatat că SUA sunt mai eficiente decât UE în atragerea și păstrarea activităților de cercetare și dezvoltare, China devenind cel mai mare beneficiar net de investiții străine în acest domeniu.
Măsuri americane și posibile soluții europene
SUA au impus recent noi tarife de până la 100% pentru medicamentele de marcă. Aceste măsuri reprezintă „încă un impuls pentru ca Europa să își rezolve problemele de competitivitate”, a subliniat Stadig. Europa cheltuiește aproximativ 1% din PIB pentru produse farmaceutice, comparativ cu 2% în Statele Unite și 1,8% în China.
Nathalie Moll, directoarea generală a EFPIA, a declarat că „trebuie să creștem cheltuielile și să eliminăm mecanismele de recuperare și taxele impuse de guverne: aceste politici sunt esențiale pentru a menține companiile în UE și pentru a îmbunătăți accesul”. Europa ar avea un deficit comercial de 88 miliarde de euro, în loc de un excedent de 130 miliarde de euro, fără industria farmaceutică.
Cu toate acestea, există și semne pozitive. Propunerea recentă a UE privind Actul pentru Biotehnologie urmărește simplificarea reglementărilor și accelerarea studiilor clinice. Spania a devenit un hub atractiv pentru cercetare clinică datorită sprijinului guvernamental. Blocul european a propus și „Critical Medicines Act”, pentru a îmbunătăți disponibilitatea, aprovizionarea și producția medicamentelor esențiale.
