Economia mondială, în pragul unei noi crize: conflictul din Orientul Mijlociu, al treilea șoc major în ultimii ani
Lumea se confruntă cu o nouă perioadă de incertitudine economică, avertizează experții Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Băncii Mondiale. Actualul conflict din Orientul Mijlociu este considerat al treilea mare șoc global, după pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina. Semnalul de alarmă vine înaintea reuniunilor de primăvară de la Washington, unde miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale vor analiza noile riscuri.
Cum va fi afectată economia globală
Războiul din Orientul Mijlociu riscă să încetinească din nou economia globală, să crească inflația și să afecteze în mod special statele vulnerabile. Acestea intră în criză cu datorii ridicate și rezerve financiare reduse. Prima mare ruptură economică a fost provocată de pandemia de COVID-19 în 2020, când comerțul internațional și producția industrială au fost blocate. Statele au cheltuit sume uriașe pentru a susține economiile, iar datoriile publice au crescut accelerat.
Al doilea șoc a venit în 2022, odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Conflictul a dus la explozia prețurilor la gaze, petrol și cereale, cu efecte directe asupra inflației globale. Acum, al treilea șoc vine din Orientul Mijlociu, o regiune crucială pentru piața energetică globală și rutele comerciale internaționale.
Măsuri de urgență și perspective sumbre
Banca Mondială estimează o creștere economică de 3,65% în 2026 pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, în scădere față de prognoza anterioară de 4%. Dacă războiul continuă, ritmul de creștere ar putea coborî până la 2,6%. Inflația în aceste state este estimată la 4,9% în 2026, depășind prognoza precedentă de 3%, și ar putea ajunge la 6,7% într-un scenariu sever.
FMI avertizează că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară gravă dacă războiul perturbă livrările de îngrășăminte. FMI și Banca Mondială încearcă să răspundă rapid crizei și să sprijine statele vulnerabile. Țările cu venituri mici și cele dependente de importurile de energie ar putea avea nevoie, pe termen scurt, de sprijin între 20 și 50 de miliarde de dolari. Banca Mondială poate mobiliza imediat aproximativ 25 de miliarde de dolari și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă este necesar.
Provocări pentru guverne și instituții financiare
Economiștii recomandă guvernelor să adopte măsuri țintite și temporare pentru a compensa scumpirile, avertizând că intervențiile generale ar alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat că politicile fiscale și monetare au ajutat economiile să reziste unor șocuri anterioare, dar că acesta este un șoc pentru întregul sistem.
Statele se confruntă cu un echilibru dificil: trebuie să controleze inflația, să susțină creșterea economică și să creeze locuri de muncă pentru cei 1,2 miliarde de oameni care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035. FMI și Banca Mondială trebuie să opereze într-un context geopolitic complex, marcat de tensiunile dintre Statele Unite și China.
G20 se confruntă cu dificultăți în coordonarea unui răspuns comun. Josh Lipsky, expert în economie internațională la Atlantic Council, afirmă că mesajele FMI și ale Băncii Mondiale urmăresc să liniștească piețele financiare și să transmită investitorilor că statele afectate de război nu vor fi abandonate. El subliniază că este un semnal pentru creditorii privați: nu este momentul să abandoneze țările aflate în dificultate.
Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, unde vor fi discutate aceste aspecte, vor avea loc la Washington în următoarele săptămâni.
