Scumpiri la carburanți după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu
Prețurile carburanților în România au crescut, afectând direct consumatorii. Benzina și motorina au înregistrat scumpiri consecutive, cu o creștere de 9 bani pe litru azi, după ce ieri a avut loc o majorare de 15 bani pe litru. Aceste modificări de prețuri sunt primele efecte directe ale conflictului din Orientul Mijlociu, care a început sâmbătă.
Efectele războiului: creșterea prețului petrolului și blocarea strâmtorii ormuz
Tensiunile din regiune au dus la creșteri semnificative ale cotațiilor internaționale la petrol și gaze. Atacurile lansate de Iran asupra navelor și obiectivelor energetice au generat suspendarea transportului maritim în Golful Persic și oprirea capacităților de producție în țări precum Qatar și Irak. Zona Golfului asigură o treime din producția globală de petrol și o cincime din producția de gaze naturale.
Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate (LNG) la nivel mondial, a fost blocată. În prima fază, prețul petrolului Brent, de referință pentru Europa și România, a crescut cu peste 10%, cotațiile motorinei cu 17%, iar cele ale gazului de la hub-ul european TTF din Amsterdam cu peste 50%. Ulterior, scumpirile s-au accentuat. Astăzi, petrolul a atins 84 de dolari, în timp ce cotațiile internaționale la motorină erau cu peste 30% mai mari, iar gazul cotat la hub-ul european de la Amsterdam era cu 70% mai scump. Scumpirile de carburanți au fost raportate în mai multe țări europene, cu creșteri variind de la 2 cenți pe litru în Bulgaria, până la 10 eurocenți pe litru (aproximativ 50 de bani) în Spania. În Germania, prețul motorinei a depășit 2 euro pe litru, iar pe rețelele sociale au apărut fotografii cu prețuri de 2,30 euro pe litru la unele benzinării de autostradă din vestul Europei.
Problemele specifice pieței românești de carburanți
România se confruntă cu o serie de vulnerabilități pe piața de carburanți. Țara are trei rafinării: Petromidia, Petrobrazi și Petrotel, cu o capacitate totală de 11 milioane de tone, deși nu toate funcționează la capacitate maximă. Nevoile sunt acoperite în principal prin importuri, deoarece producția internă de țiței este insuficientă. O altă problemă majoră este dependența de importurile de motorină, consumul ridicat depășind producția internă, ceea ce generează importuri semnificative, uneori chiar o treime din consum.
Situația rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploiești, care se află sub supravegherea statului, este de asemenea problematică. Deși rafinăria a fost recent revizuită, aceasta nu funcționează, spre deosebire de rafinăria din Burgas, Bulgaria. Sursele de aprovizionare cu petrol ar putea exista, deoarece rafinăria bulgară folosește țiței din Kazahstan.
Impactul conflictului asupra aprovizionării cu combustibil
Ungaria și Slovacia, singurele țări europene care mai primeau țiței rusesc prin conductă din Rusia, au fost afectate de întreruperea tranzitului prin Ucraina. Companiile petroliere din regiune, cum ar fi MOL, sunt nevoite să caute surse alternative de aprovizionare, ceea ce accentuează presiunea pe piața de petrol și crește prețurile. În plus, UE intenționează să impună un embargou complet asupra resurselor energetice rusești, la scurt timp după alegerile din Ungaria.
În ultimii ani, Rusia a utilizat diverse metode pentru a eluda sancțiunile occidentale, inclusiv prin vânzarea de țiței cu discounturi către rafinăriile din India, China și Turcia, care apoi procesau petrolul și vindeau carburanții pe piața globală. România a importat cantități semnificative de motorină din Turcia și India, inclusiv un anumit volum destinat spre Ucraina. Noile reglementări au dus la o scădere a importurilor de motorină din Rusia și la o creștere a importurilor din alte surse, cum ar fi Arabia Saudită, care reprezintă acum aproximativ 20% din importurile de motorină ale României.
Guvernul României pare să monitorizeze evoluțiile, dar deocamdată nu a comunicat măsuri concrete sau prognoze.
