Vadym Kolesnik, sărbătorind visul olimpic în mijlocul unui război
Milan – Patru ani de conflict armat în Ucraina au marcat profund viața sportivului american Vadym Kolesnik. Mânat de dorința de a-și reprezenta țara și de a-și aduce familia aproape, Kolesnik a reușit să-și aducă două din rudele sale din Ucraina la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano, o aniversare emoționantă după ani de suferință și incertitudine. „Le sunt atât de recunoscător. Fără ajutorul tuturor, ei nu ar fi fost aici”, a declarat sportivul, vizibil emoționat după un antrenament.
De la începutul conflictului în 2019, Kharkiv, orașul natal al familiei Kolesnik, a fost grav afectat de bombardamentele rusești. Tatăl său, Igor, a văzut cum afacerea de appliance electrice a fost distrusă, iar fratele său, tot Igor, s-a înrolat în armata ucraineană. „Se pare că a trecut o viață întreagă”, a spus Kolesnik, reflectând asupra durerii și neputinței resimțite de cei dragi.
Speranță și solidaritate
Un sprijin neașteptat a venit din partea comunității, printr-o campanie de strângere de fonduri pe GoFundMe, care a reușit să strângă 25.000 de dolari încă din primele zile. Acești bani au fost esențiali pentru a asigura că Snezhana Kolesnik și Irina Kobchenko, două dintre membrii familiei sale, au putut călători fără griji către Italia. „Nu ne-am așteptat la atât de mult sprijin”, a spus partenera sa de patinaj, Emilea Zingas, evidențiind bucuria și solidaritatea din jurul lui Kolesnik.
Un destin marcat de război
De la venirea sa în Statele Unite în 2016, Kolesnik a întâmpinat numeroase obstacole. Întorcându-se temporar în Ucraina, a fost refuzat la reîntoarcere. „Viața unui imigrant nu este ușoară”, a conchis el. Deși obținerea cetățeniei americane a fost un pas important, gândurile sale sunt adesea orientate spre familia sa, care a rămas în Ucraina, și spre fratele său aflat pe front.
Atitudinea sportivului față de prezența sportivilor ruși la aceste Jocuri Olimpice este clară. Kolesnik i-a descris ca fiind parte a unei „țări teroriste”, un sentiment profund ancorat în suferința pe care conflictul armat a adus-o în viețile ucrainenilor. „Până când războiul nu se va termina, nu au ce căuta aici”, a afirmat cu determinare, arătând că sportul pentru el nu este doar despre competiție, ci și despre onorarea celor care suferă.
Un vis împlinit, dar nu fără sacrificii
Pe lângă bucuria de a concura pe scena mondială, Kolesnik a fost marcat de deciziile dificile pe care familia sa a fost nevoită să le ia. Mama sa a ales să nu participe la Olimpiadă, deși avea toate documentele necesare pentru a călători. „Avocatul nostru a spus că nu ar fi fost o idee bună. Chiar dacă are un viză valabilă până în 2027, s-au auzit povești despre oameni care, în ciuda actelor în regulă, au fost refuzați la întoarcere”, a subliniat Zingas.
În timp ce Kolesnik își finalizează pregătirile pentru competiție, este evident că gândurile sale sunt adesea îndreptate către familie. „Sunt atât de mândri de mine, în special tata”, a spus el despre susținerea tatălui său, care l-a încurajat mereu să își urmeze visul. Deși a avut parte de obstacole, Kolesnik se află acum în fața unei oportunități de a-și împărtăși povestea și de a-și împlini visul pe cea mai mare scenă din lumea sportului.
Familia sa din Ucraina, întâlnită după patru ani de război, răspândește o rază de speranță în mijlocul unei situații copleșitoare, dovedind că iubirea familială și solidaritatea pot străbate cele mai întunecate vremuri.
