Numărul pensionarilor înregistrează o ușoară scădere, dar expertul avertizează asupra problemelor sistemului de pensii
Numărul pensionarilor din România a ajuns la 4.688.092 în luna februarie a acestui an, o scădere de aproape 10.000 față de luna precedentă, conform datelor oficiale. Pensia medie lunară a fost de 2.780 de lei. Un economist avertizează că sistemul public de pensii se confruntă cu dificultăți majore, previziunile indicând o agravare a situației după anul 2030.
Categoriile de pensionari și valorile pensiilor
Majoritatea pensionarilor, respectiv 3.783.636 de persoane, au ieșit la pensie pentru limită de vârstă. Dintre aceștia, 2.160.004 sunt femei. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.111 lei. O altă categorie importantă este cea a pensionarilor din fostul sistem al agricultorilor, care numără 526.868 de persoane și primesc o pensie medie mult mai mică, de 718 lei.
Un număr de 64.429 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, cu o pensie medie de 2.530 de lei. Pensia de invaliditate a fost acordată unui număr de 393.857 de persoane, cu o pensie medie de 1.089 lei. Dintre acestea, 45.924 de persoane se încadrau în gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie a fost de 952 de lei. Totodată, pensie de urmaș au primit 446.078 de persoane, valoarea medie fiind de 1.506 lei.
Provocările viitoare ale sistemului de pensii
Economistul Cristian Păun, profesor universitar, subliniază îngrijorările legate de sustenabilitatea sistemului public de pensii în România. Acesta avertizează asupra presiunii crescute care va veni odată cu ieșirea la pensie a generației „decrețeilor”, născută după 1966, în urma decretului care interzicea avorturile. Numărul mare al acestor persoane va pune o presiune suplimentară pe sistem.
„Din păcate, sistemul public de pensii, cu sau fără măsuri de ajustare fiscală, va deveni problematic, mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a declarat acesta pentru surse media. Potrivit acestuia, presiunea asupra bugetului este accentuată și de existența mai multor categorii de pensii speciale. „Multe pensii sunt speciale în România, nu doar pensiile magistraților, iar presiunea începe să se vadă în buget. Sistemul Pilon 1 devine încet-încet greu de finanțat și greu de susținut din contribuțiile celor care lucrează”, a explicat el.
Necesitatea reformelor și rolul pensiilor private
Păun subliniază necesitatea consolidării sistemului de pensii private în România. „Trebuia de mai multă vreme să punem accent pe Pilonul 2 și Pilonul 3, adică pe pensiile cu acumulare. Ideal ar fi fost ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3”, a explicat specialistul. Pilonul 1 reprezintă sistemul public de pensii, bazat pe principiul solidarității între generații. Pilonul 2 este sistemul de pensii private obligatorii, iar Pilonul 3 reprezintă pensiile private facultative.
„Nu văd un viitor foarte strălucit pentru acest pilon. Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă. Și nici nu vom avea resursele necesare să îmbunătățim situația, pentru că ar însemna să aruncăm în aer bugetul României sau să creștem foarte mult taxele”, a adăugat economistul.
În februarie, valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei.
