Oficiali financiari importanți din întreaga lume se vor reuni la Washington săptămâna viitoare, într-un context economic global dificil, marcat de noi turbulențe. Războiul din Orientul Mijlociu se adaugă unei serii de șocuri care afectează creșterea economică globală și lupta împotriva inflației. Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere.
Impactul războiului asupra economiei globale
Din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, ambele instituții financiare internaționale se așteaptă la o creștere mai lentă a economiei globale. Noile estimări indică o majorare a inflației, cu efecte mai pronunțate asupra piețelor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare. Aceste economii sunt mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie și la întreruperile în aprovizionare.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale prevede o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, comparativ cu prognoza anterioară de 4%. Dacă conflictul se prelungește, creșterea ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este acum estimată la 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a urca la 6,7% în cazul unui scenariu mai pesimist. Fondul Monetar Internațional a avertizat, de asemenea, că războiul ar putea duce la insecuritate alimentară acută pentru un număr semnificativ de persoane.
Reacția instituțiilor financiare internaționale
FMI și Banca Mondială se mobilizează pentru a oferi sprijin țărilor vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice ating niveluri record. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici. Banca Mondială intenționează să mobilizeze aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, cu posibilitatea de a crește suma la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă este necesar.
Experții economici sfătuiesc guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța unei abordări echilibrate, menționând eforturile depuse pentru controalele fiscale și monetare care au ajutat economiile în trecut.
Perspective și provocări
Provocarea majoră pentru țările lumii este gestionarea inflației, concomitent cu menținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. FMI și Banca Mondială operează într-un context internațional complex, cu tensiuni crescute între Statele Unite și China, precum și cu dificultăți în coordonarea răspunsului din partea G20.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt din Trezoreria SUA, a remarcat că multe economii emergente se confruntă cu o situație mai dificilă decât în trecut, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Aceasta a subliniat necesitatea reconsiderării modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, recunoscând inevitabilitatea șocurilor globale. Svenstrup a indicat că ar putea fi necesar mai mult sprijin financiar din partea instituțiilor financiare internaționale, dar acesta trebuie să fie accesibil și corelat cu programe de reformă.
Reuniunea oficialilor financiari de la Washington, programată pentru săptămâna viitoare, va aborda strategii pentru a face față acestor provocări economice majore.
