Marius Istrate, președintele TechAngels, consideră că mulți fondatori de startup-uri prelungesc în mod inutil existența unor companii fără perspective reale de creștere, intrând într-un stadiu de „zombie”

Marius Istrate, președintele TechAngels, consideră că mulți fondatori de startup-uri prelungesc în mod inutil existența unor companii fără perspective reale de creștere, intrând într-un stadiu de „zombie”. Într-o declarație recentă, Istrate a subliniat necesitatea ca antreprenorii să fie mai curajoși și să închidă proiectele eșuate în loc să le mențină artificial în viață. El a subliniat importanța onestității față de investitori și a capacității de a recunoaște momentul în care un startup nu mai are viitor.

Problema startup-urilor „zombie” în ecosistemul de afaceri

„Văd asta la toate stadiile companiilor, inclusiv la companii mai mature”, a explicat Istrate. El a remarcat dificultatea cu care se confruntă companiile europene în atragerea rundelor mari de finanțare, precum Series B sau Series C. „Când cineva ajunge acolo, fondatorii nu mai vor să renunțe la companie. Se agață de ea cu orice preț.” Istrate a evidențiat că această tendință duce la stagnare, companiile pierzând potențialul de creștere.

Pentru fondatori, decizia de a închide un startup este adesea dificilă, din cauza presiunii financiare, responsabilității față de angajați și investitori, dar și a temerii de a eșua. Totuși, Istrate consideră că investitorii nu sunt responsabili pentru succesul sau eșecul startup-urilor. „Investitorii nu creează fondatori și nu le schimbă mentalitatea. Rolul nostru este să finanțăm ideile lor — uneori chiar și pe cele nebunești. Dar decizia de a merge mai departe sau de a renunța trebuie să vină de la fondator”, a precizat acesta.

Diferența dintre succesul „bun” și cel „excepțional”

Istrate a subliniat diferența dintre un startup bun și unul excepțional. În opinia sa, „multe companii foarte bune ajung să descopere un model de business funcțional, își optimizează unit economics și construiesc o afacere solidă. O afacere grozavă — dar nu neapărat excepțională.” El a explicat că succesul în domeniul venture capital este guvernat de o logică a puterii, unde doar câteva companii dintr-un portofoliu generează cea mai mare parte a valorii. Multe startup-uri devin „afaceri de stil de viață”, generând venituri bune, dar fără potențialul de creștere explozivă căutat de investitori.

„Provocarea este că rezultatele cu adevărat excepționale necesită un tip foarte special de echipă de fondatori și de leadership”, a menționat Istrate. El a adăugat că, pentru a produce unicorni, este nevoie de mult mai multe startup-uri. „În această parte a lumii, România, Ungaria, Polonia, ar fi nevoie de aproximativ 3.000 de startup-uri create pentru ca una dintre ele să ajungă la un rezultat de tip unicorn.”

Importanța fondatorilor și a experienței

Istrate a punctat că problema principală a ecosistemului local nu este lipsa fondurilor, ci lipsa fondatorilor. „Anul trecut am avut mai mulți bani disponibili din fonduri și de la business angels decât acum trei sau patru ani. Deci ce ne spune asta? Că nu sunt destui fondatori.” El a explicat că mulți profesioniști preferă stabilitatea unui loc de muncă față de riscurile unui startup.

În cadrul evenimentului, Istrate a abordat și mitul fondatorilor tineri, menționând că multe companii de succes sunt conduse de oameni cu experiență. „Nu este întâmplător că mulți fondatori excepționali își construiesc companiile la 35, 40 sau 45 de ani, după un deceniu sau mai mult petrecut în companii mari.”

Potrivit datelor, în 2024, numărul startup-urilor tehnologice create în România a fost de aproximativ 450.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu