Într-un context geopolitic tulbure, Ungaria lui Viktor Orban pare să se pregătească pentru un nou ciclu electoral cu o strategie care îmbină elemente de protecție națională cu o relație pragmatică cu Rusia, în ciuda contextului european. Sondajele arată o competiție acerbă, iar Fidesz pare să abordeze alegerile din 2026 fără un program politic detaliat, mizând pe experiența lui Orban în a prezenta Ungaria ca un bastion în fața amenințărilor externe.
Ungaria și relația strategică cu Moscova
Perspectivele pentru o potențială guvernare Orban sugerează o continuare a cooperării pragmatice cu Rusia, în special în sectorul energetic. Această abordare se înscrie într-o strategie pe termen lung de diversificare externă și de consolidare a autonomiei față de Uniunea Europeană. Punctele cheie includ contracte pe termen lung pentru gaze naturale, aprovizionare cu țiței prin conducta Drujba și extinderea centralei nucleare de la Paks cu ajutorul companiei Rosatom din Rusia.
După declanșarea invaziei din Ucraina, Ungaria a menținut legăturile energetice cu Moscova, opunându-se în același timp sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Guvernul a subliniat importanța menținerii canalelor de comunicare cu Kremlinul, oficialii unguri stabilind contacte frecvente. Deși nu există declarații pro-ruse explicite, acțiunile politice ale Ungariei coincid în multe domenii cu interesele Moscovei, inclusiv blocarea sprijinului financiar occidental pentru Ucraina și a aderării acesteia la UE.
Un acord controversat a permis Rusiei să contribuie cu 10 miliarde de euro pentru extinderea capacității centralei nucleare de la Paks. Această înțelegere, despre care se zvonea că ar conține clauze secrete, a generat dispute la Bruxelles, ridicând semne de întrebare cu privire la dependența financiară, tehnologică și strategică a Ungariei de Rusia. Lucrările la proiect au fost amânate, primul beton fiind turnat abia recent.
Provocările Ungariei în relația cu Uniunea Europeană
Fidesz critică actuala structură a UE, percepând-o ca fiind prea federalistă și intruzivă în prerogativele statelor membre. Ungaria a folosit tactici de blocaj și veto pentru a împiedica deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei și pachetele de asistență pentru Ucraina, având drept instrument de presiune în negocierile cu Bruxelles-ul.
Ungaria a suportat costurile acestei abordări. Mecanismul de condiționalitate a fost activat în primăvara anului 2022, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ 3 miliarde de euro până la alegerile actuale. În plus, țara nu a putut accesa fonduri de peste 20 de miliarde de euro. Aceste blocaje au afectat puternic economia, generând nemulțumiri în rândul electoratului. În consecință, Uniunea Europeană este prezentată în campania electorală drept o sursă de presiune externă și un potențial risc pentru suveranitatea națională, consolidând mesajul conservator al campaniei.
Relația cu SUA și influența Rusiei în context electoral
Relația cu Statele Unite este fluctuantă, fiind influențată de schimbările politice de la Washington. În perioadele de tensiune cu administrațiile americane democrate, guvernul Orban a adoptat un discurs suveranist și critic la adresa establishment-ului liberal american. Cu toate acestea, Fidesz subliniază apropierea ideologică cu Partidul Republican, cooperarea fiind considerată un element de consolidare a credibilității Ungariei în fața provocărilor europene. Cu toate acestea, colaborarea militară și energetică cu SUA este mai puțin dezvoltată decât cea cu Rusia și cu partenerii europeni. Prezența unor presupuși agenți ruși la Budapesta în contextul campaniei electorale, conform informațiilor din presa de opoziție, ar putea adânci suspiciunile privind influența externă în procesul electoral.
În 2026, potențiala prezență a agenților ruși la Budapesta în timpul campaniei electorale ridică semne de întrebare. Nicușor Dan, președintele României, și Ilie Bolojan, prim-ministrul, precum și președintele PSD, Marcel Ciolacu, și George Simion, liderul AUR, sunt implicați cu atenție la modul în care se desfășoară alegerile din Ungaria.
