Bulgaria a decis să revizuiască participarea sa la controversatul „Consiliu pentru Pace”, instrument inițiat de fostul președinte american Donald Trump. Premierul interimar bulgar, Andrei Ghiurov, a declarat pentru Euronews că decizia inițială de a se alătura consiliului a fost „o chestiune personală a unui oligarh”, fără a reflecta o poziție oficială a țării. Ghiurov a adăugat că această decizie, luată în lipsa unui consens politic național și fără aprobarea parlamentară, ar trebui reevaluată.
Oligarhul din spatele deciziei
Potrivit premierului bulgar, semnarea acestui tratat a fost legată de dorința oligarhului respectiv de a fi scos de pe lista de sancțiuni. Deși nu a fost numit explicit, este vorba despre Delian Peevski, o figură influentă în politica bulgară. Peevski este sancționat de Statele Unite și Regatul Unit pentru corupție și luare de mită.
Ghiurov a subliniat influența pe care o pot avea astfel de persoane asupra partidelor politice din Bulgaria. „Ar fi o exagerare să spunem că aceasta este poziția Bulgariei”, a afirmat premierul interimar. El a explicat și contextul, menționând că inițial Consiliul pentru Pace a fost conceput ca un instrument pentru reconstrucția Gaza după conflictul dintre Israel și Hamas, dar mandatul său a fost extins la nivel global de către Trump.
Un consiliu controversat
Bulgaria a fost una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care a anunțat că se va alătura acestui consiliu. Aderarea a fost decisă și promovată de fostul prim-ministru bulgar Rossen Zheliazkov. Decizia a fost luată cu doar câteva zile înainte ca guvernul său să cadă în urma unor proteste ample. Componența consiliului și obiectivele sale au fost criticate de mai multe părți, iar participarea Bulgariei a generat controverse.
România a fost invitată să participe la Consiliul pentru Pace, dar președintele Nicușor Dan a reprezentat țara ca observator la prima reuniune de la Washington, fără a semna formal Carta consiliului. Delian Peevski este un politician și om de afaceri bulgar, lider al unui partid al minorității turce. Deține controlul asupra mai multor trusturi media, inclusiv ziare și canale TV, ceea ce îi conferă o influență considerabilă asupra opiniei publice. Persoanele sancționate conform „Legii Magnitsky” nu au acces la sistemul financiar american și nu pot face afaceri cu cetățeni americani.
