Orban și Ungaria: O privire asupra ultimilor ani
Viktor Orban, premierul Ungariei, se confruntă cu un nou test electoral în aprilie 2026, după ce a condus țara cu o mână de fier timp de peste un deceniu. A impus o nouă Constituție, a modificat legile electorale și a consolidat puterea partidului său, Fidesz. Însă, deciziile sale au stârnit controverse puternice pe plan intern și internațional.
Beneficiind de o majoritate parlamentară solidă în 2011, Orban a implementat schimbări majore legislative. A forțat pensionarea anticipată a sute de magistrați, măsură criticată de Uniunea Europeană. Curtea Constituțională a Ungariei a intervenit ulterior, invalidând unele prevederi considerate controversate. Criticii susțin că regulile electorale au fost modificate în favoarea Fidesz, prin redesenarea districtelor și prin influența votului etnicilor maghiari din regiune.
Guvernarea prin decrete și controlul instituțiilor
Începând cu 2022, Orban a apelat frecvent la guvernarea prin decrete, invocând starea de urgență din cauza războiului din Ucraina. Această concentrare a puterii a fost însoțită de măsuri împotriva organizațiilor neguvernamentale și de un control mai strict asupra mediului academic. Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din Budapesta, iar Universitatea Central Europeană s-a mutat la Viena. Orban respinge acuzațiile de subminare a democrației, argumentând că a primit un mandat clar de la alegători pentru a rescrie legile.
Un punct central al politicii lui Orban este promovarea valorilor conservatoare și a identității culturale maghiare. El s-a poziționat împotriva imigrației musulmane și a liberalismului occidental, prezentându-se ca un apărător al valorilor creștine. Guvernul său a consacrat în Constituție definiția căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie, restricționând adopțiile pentru cuplurile de același sex. În 2025, parlamentul a adoptat o lege care permite poliției să interzică marșurile Pride.
Relațiile externe și impactul economic
Ungaria a adoptat o politică externă de „deschidere către Est”, care a adus investiții din China și Rusia. Cu toate acestea, această strategie a creat tensiuni cu partenerii europeni și NATO. Deși a susținut oficial sancțiunile împotriva Rusiei, Orban a menținut o poziție rezervată în ceea ce privește resursele energetice rusești. Relațiile cu Kievul s-au deteriorat considerabil, Ungaria blocând chiar un împrumut european pentru Ucraina. Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan au criticat recent poziția Budapestei.
Economia ungară a cunoscut o redresare după criza financiară, iar Ungaria a lichidat datoria către FMI. Cu toate acestea, guvernul Orban a apelat la taxe record pentru bănci, preluarea activelor din pilonul privat de pensii și impozite speciale pentru a echilibra bugetul. Aceste măsuri au generat tensiuni cu Uniunea Europeană și cu mediul de afaceri internațional.
Viktor Orban a proclamat succesul politicilor sale, afirmând că economia se află acum în mâini maghiare. Cu toate acestea, performanța economică generală este îngrijorătoare, Ungaria confruntându-se cu o perioadă de stagnare. Donald Trump și-a exprimat susținerea pentru realegerea lui Orban înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026.
