Fostele guvernări, criticate pentru iresponsabilitate financiară, lasă România fără resurse pentru a face față noilor crize, afirmă un apropiat al lui Mugur Isărescu. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a criticat dur politicile economice ale guvernărilor anterioare, acuzându-le de risipă și lipsă de responsabilitate fiscală. Declarațiile vin într-un moment în care țara se confruntă cu multiple provocări economice, inclusiv efectele crizei din Orientul Mijlociu.
Deficit bugetar record și cheltuieli exagerate
Rădulescu a subliniat că politicile economice aplicate din 2017 nu au respectat echilibrul bugetar, iar România a trecut prin două crize majore. Acesta susține că, în loc să reducă cheltuielile, acestea au fost chiar majorate, atingând un deficit de 9,3% din PIB în 2024. „Acesta este un deficit incredibil de mare, având în vedere că a avut loc într-un an în care nu a fost criză”, a declarat consilierul BNR, citat de economedia.ro. Potrivit acestuia, cheltuielile fără noimă au secat rezervele, resurse care ar fi fost necesare pentru a atenua impactul crizei din Golful Persic.
Problemele economice actuale și viitoare
Situația fiscală a României este departe de a fi stabilizată, conform analizei lui Rădulescu. Acesta avertizează că deficitul bugetar ridicat, combinat cu un deficit de cont curent similar, indică o țară care trăiește peste posibilitățile sale financiare. Majorarea salariilor, a pensiilor și investițiilor, bazate pe o îndatorare excesivă, vor duce, inevitabil, la limitarea accesului la noi fonduri. „Anul acesta, vom cheltui 3% din PIB pe dobânzi. Știți cât înseamnă asta? Mai mult decât cheltuim pentru educație. Și suma nu va scădea, va crește, deoarece dacă ai un deficit atât de mare încât speri să-l reduci la 6,2%, atunci datoria ta va crește”, a explicat Rădulescu.
Provocări demografice și riscuri pe termen lung
Eugen Rădulescu a atras atenția asupra unei „bombe cu ceas” care se profilează în sistemul bugetar: pensionarea generației celei mai numeroase. Acest fenomen va genera o creștere a cheltuielilor cu pensiile, în timp ce numărul contribuabililor va scădea. Această tendință demografică accentuează presiunile asupra finanțelor publice și necesită măsuri urgente pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
În contextul actual, accentuat de criza din Orientul Mijlociu, lipsa resurselor financiare din cauza politicilor anterioare amplifică vulnerabilitățile economice ale României.
