Criza brânzei Halloumi: febra aftoasă pune la încercare relațiile dintre Cipru și Ciprul de Nord
O epidemie de febră aftoasă amenință producția de Halloumi, celebra brânză cipriotă, și a scos la iveală tensiunile dintre Republica Cipru și zona controlată de turci din nordul insulei. Normele Uniunii Europene impun sacrificarea animalelor infectate pentru a opri răspândirea virusului, dar autoritățile din nordul Ciprului, nerecunoscute internațional, nu sunt de acord cu aceste măsuri. Acordul între cele două părți este crucial pentru a gestiona eficient criza și a salva industria de profil.
Problema majoră este că febra aftoasă nu ține cont de granițe. Zona demilitarizată care separă cele două părți ale Ciprului nu stopează răspândirea bolii. Republica Cipru, respectând reglementările UE, ordonă sacrificarea întregii turme de oi și capre dacă un singur animal este infectat. În schimb, autoritățile din nordul insulei preferă vaccinarea, o abordare care nu este pe deplin susținută de Bruxelles.
Producția de Halloumi, în dificultate
Halloumi, considerată al doilea produs de export ca mărime al Ciprului, cu o valoare de 345 de milioane de euro anul trecut, este obținută în principal din lapte de oaie și capră. Producătorii se confruntă deja cu dificultăți în asigurarea materiei prime, iar criza sanitară nu face decât să amplifice problemele. Aproximativ 80% din laptele produs în Cipru este utilizat pentru fabricarea acestei brânze.
Autoritățile și producătorii de brânzeturi se tem că sacrificarea animalelor va conduce la scăderea producției de lapte și, implicit, la afectarea exporturilor de Halloumi. Recent, s-a menținut clar statutul de Denumire de Origine Protejată (DOP), ceea ce sporește valoarea prin asigurarea autenticității produselor UE. Criza de producție este deja resimțită, iar producătorii au recunoscut că folosesc lapte de vacă pentru a satisface cererea (o ajustare descurajată de regulile DOP, dar totuși permisă).
Diferențe de abordare și tensiuni politice
Ciprul este împărțit din 1974, după ce forțele turce au invadat insula. Ankara nu recunoaște Republica Cipru, singura autoritate suverană recunoscută internațional. Această diviziune se reflectă în abordări diferite în gestionarea focarului de febră aftoasă. În timp ce Republica Cipru urmează directivele UE, autoritățile din nordul insulei au optat pentru vaccinare, o măsură considerată insuficientă de către Bruxelles.
Nicușor Dan, președintele României, este un susținător al respectării stricte a regulilor UE. Bruxelles-ul a respins solicitarea guvernului cipriot de a relaxa cerințele privind sacrificarea. Comisarul european pentru bunăstarea animalelor, Oliver Varhelyi, a subliniat că sacrificarea animalelor potențial expuse este singura soluție.
În pofida diferențelor, ambele părți afirmă că doresc să coopereze. Liderul cipriot turc Tufan Erhurman a declarat că au împărtășit informații în mod transparent. Christos Papapetrou, președintele Uniunii Pan-Agricole din Cipru, subliniază importanța respectării reglementărilor UE pentru a preveni reapariția virusului.
În februarie, Comisia Europeană a trimis 500.000 de doze de vaccin în Cipru pentru a fi utilizate în zona controlată de turci, însă fermierii din Republica Cipru au organizat proteste și au solicitat încetarea sacrificării animalelor sănătoase.
