Trenurile dintre București și Timișoara circulă acum mai încet decât acum trei decenii, cu o durată a călătoriei ce depășește 11 ore pentru o distanță de 533 de kilometri. În 1996, aceeași rută era parcursă în doar 6 ore și 25 de minute. Viteza medie a trenurilor a scăzut dramatic, ajungând la aproximativ 48 km/h. Această degradare a infrastructurii feroviare afectează direct călătorii și pune sub semnul întrebării investițiile în transportul pe calea ferată.
De ce durează atât de mult călătoria cu trenul
Principalul motiv al întârzierilor și vitezei reduse îl reprezintă starea precară a infrastructurii feroviare, coroborată cu șantierele de reparații și modernizare existente pe traseu. Lipsa investițiilor în ultimele decenii a dus la degradarea căii ferate, iar șantierele creează restricții suplimentare de viteză. „Acum avem o combinație între secțiuni care încă nu au fost reparate… și șantierele de modernizare și reconstrucție”, a explicat Ștefan Roșeanu, consultant în domeniul feroviar. Acesta a menționat și zone care nu au fost incluse în procesul de modernizare, dar care prezintă multiple restricții de viteză din cauza lipsei de întreținere.
De asemenea, decizia de a prioritiza modernizarea altor tronsoane feroviare, precum cel prin Transilvania, a contribuit la neglijarea magistralei București – Timișoara. Expertul a punctat că această decizie a fost luată acum un sfert de secol. În prezent, cele cinci trenuri directe pe zi între București și Timișoara înregistrează întârzieri considerabile. Monitorizarea efectuată de platforma Infofer a indicat că peste 90% dintre trenuri au acumulat întârzieri, cu o medie de 40-50 de minute și maxime de peste 100 de minute.
Zonele unde timpul de călătorie este cel mai mare
Întârzierile cele mai mari, uneori de 70-80 de minute, sunt observate între Lugoj și Caransebeș, acolo unde sunt în desfășurare lucrări de modernizare. Inexistența unor lucrări de întreținere și reparații periodice, similare cu cele efectuate de alte țări europene, contribuie la menținerea vitezelor reduse. În zona localității Balota, din județul Mehedinți, din cauza pantei accentuate, trenurile sunt nevoite să oprească pentru verificări ale sistemelor de frânare, ceea ce duce la întârzieri suplimentare.
În plus, numărul mare de opriri în gările de pe traseu contribuie la creșterea timpului de călătorie. În timp ce în 1996 trenurile directe opreau în doar două gări, în prezent aceste trenuri au opriri în 13 localități. CFR Călători a menționat restricții de viteză pe sectorul București – Videle, care însumează o lungime de aproape 70 de kilometri și generează o întârziere medie de circa 18 minute per tren.
Pentru tronsonul Videle – Orșova, pe firul I sunt 34 de restricții, iar pe firul II, există 24 de restricții.
Lucrările de modernizare pe tronsonul Caransebeș – Timișoara – Arad au o valoare totală de 4,7 miliarde lei. Pentru sectorul București – Craiova se desfășoară lucrări de tip „Quick Wins”, iar pentru tronsonul Drobeta Turnu Severin – Caransebeș sunt programate lucrări în valoare de 6,7 miliarde lei, cu termene de finalizare cuprinse între octombrie 2030 și februarie 2032.
