Înalta Curte contestă refuzul Guvernului de a plăti drepturile salariale restante
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, contestând refuzul acestora de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante, conform titlurilor executorii. Alin Ene, membru CSM ales din partea judecătorilor, a anunțat decizia pe data de 27 martie. Acțiunea ÎCCJ ridică noi tensiuni în relația dintre sistemul judiciar și Executiv, pe fondul datoriilor statului către magistrați.
Un conflict cu rădăcini adânci
Problema plății drepturilor salariale restante datează de mai mulți ani, fiind rezultatul unor litigii repetate în instanță. În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25% retroactiv, invocând necesitatea de a uniformiza regulile de salarizare. Această decizie a amplificat tensiunile legate de fondurile necesare.
Potrivit unei note de informare a Ministerului Finanțelor, discutată în Guvernul Ciolacu în august 2023, statul datora magistraților sume considerabile ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive. În urmă cu doi ani, datoria se ridica la peste 5,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 1 miliard de euro. La această sumă s-au adăugat alte patru miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin acte administrative ale principalelor instituții din justiție.
O povară financiară semnificativă pentru stat
În total, datoria statului către magistrați se cifra, acum doi ani, la 9,1 miliarde de lei, aproape 2 miliarde de euro, reprezentând 0,57% din Produsul Intern Brut al României. Premierul de atunci, Ilie Bolojan, declara pe 29 iulie că au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță pentru drepturi salariale, cauzate de „o lege a salarizării neclară, interpretabilă”. Bolojan menționa că guvernele au pregătit și plătit prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei.
Deocamdată, nu se cunosc detalii suplimentare despre pașii următori în acest conflict.
