Inflația, mai periculoasă decât se credea: BNR revizuiește prognozele și avertizează asupra creșterii prețurilor
Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognozele inflației pentru următorii ani, semnalând o înrăutățire a perspectivei, în special pe termen mediu. Potrivit ultimei minute a ședinței de politică monetară, inflația va înregistra o creștere mai pronunțată în trimestrul II din 2026, comparativ cu estimările anterioare. Această schimbare de perspectivă vine în contextul unor factori complecși, care includ efecte de bază, prețuri mărfuri și decizii legislative cu impact economic.
Factori majori în mișcarea prețurilor
Principala cauză a creșterii inflației în perioada menționată este identificată în „efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie”. De asemenea, BNR menționează „mărirea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, ca factori importanți. Aceste elemente vor afecta îndeosebi componentele exogene ale Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) și, într-o măsură mai mică, dinamica inflației de bază.
Balanța riscurilor este înclinată în sens ascendent, avertizează BNR, evocând incertitudinile legate de expirarea schemei de plafonare a prețului la gaze naturale și posibilele efecte indirecte ale scumpirii energiei, dar și de traiectoria prețului petrolului, în contextul actualelor tensiuni geopolitice. Pe de altă parte, din perspectiva factorilor fundamentali, se așteaptă presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perioada imediat următoare, datorită scăderii cererii de consum și a decalajului necesar pentru manifestarea efectelor negative ale PIB-ului.
Prețurile, așteptate să ajungă la un nou nivel
În prezentarea prognozelor, oficialii BNR arată că rata anuală a inflației este așteptată să scadă treptat, atingând 9,8% în iunie 2026 și 3,9% în decembrie 2026. Ulterior, scăderea va continua, ajungând la 2,9% la sfârșitul anului 2027. Aceste estimări reprezintă o revizuire față de prognozele anterioare, indicând o dinamică mai accentuată a prețurilor.
În ciuda acestor ajustări, BNR menționează că „din partea exportului net se anticipează un aport marginal pozitiv la creșterea economică în 2026”, urmat de „un impact ușor contracționist în 2027”. Deficitul de cont curent va rămâne considerabil deasupra standardelor europene, continuând să reprezinte o vulnerabilitate majoră și o sursă de riscuri, potrivit experților BNR.
Decizia BNR și perspectivele economice
În acest context, Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. Această decizie are ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu. „S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional”, se arată în minută.
Cu toate acestea, oficialii BNR subliniază importanța atragerii și utilizării fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri sunt cruciale pentru contrabalansarea efectelor consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice, precum și pentru realizarea reformelor structurale și sporirea potențialului de creștere al economiei românești. Pe fondul tensiunilor globale și al incertitudinilor, BNR rămâne vigilentă și pregătită să adapteze instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor și a sprijini o creștere economică sustenabilă.
