Cutremurul din ’77: România mai vulnerabilă, dar măsurile individuale pot face diferența
La aproape jumătate de secol de la seismul devastator din 1977, România se confruntă cu o realitate cruntă: infrastructura sa este mai puțin pregătită pentru un cutremur major. Aceasta este concluzia lui Matei Sumbasacu, inginer constructor cu expertiză în analiza seismică a clădirilor și fondator al organizației Re:Rise. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Sumbasacu a tras un semnal de alarmă, subliniind dificultățile în procesul de consolidare a clădirilor, dar și importanța măsurilor preventive la nivel individual.
Clădiri fragile și un proces de consolidare lent
Sumbasacu subliniază că, din perspectiva infrastructurii, România se află într-o situație mai proastă decât în 1977. „Următorul mare cutremur ne va prinde cu 2000-3000 de clădiri afectate serios la cutremurele precedente,” avertizează acesta. În timp ce în 1977, numărul clădirilor afectate era mult mai mic, astăzi, multe construcții prezintă deja vulnerabilități.
Procesul de consolidare a clădirilor este, însă, unul lent. Sumbasacu evidențiază problema chiriei în regim hotelier în clădirile cu risc seismic ridicat. „Vedem sute de listări în astfel de clădiri pe platformele de specialitate. Din păcate, acestea refuză să delisteze automat proprietățile cu probleme,” explică el. Acești proprietari, care pot deține mai multe apartamente într-un bloc, sunt adesea reticenți în a aproba consolidarea, blocând astfel procesul.
Pregătirea individuală: un plan post-cutremur
În ciuda problemelor la nivel macro, Sumbasacu subliniază importanța măsurilor individuale. „Ne putem crește șansele de a trece cu bine de următorul mare cutremur dacă ne pregătim,” spune el. Aceasta presupune stabilirea unui plan de familie pentru ce se va face după cutremur și un punct de întâlnire, precum și pregătirea unui rucsac de urgență.
Rucsacul de urgență ar trebui să conțină proviziile necesare pentru 72 de ore. Sumbasacu recomandă ca oamenii să își alcătuiască singuri acest rucsac, în loc să cumpere kituri prefabricate, pentru a înțelege mai bine de ce au nevoie. Punctul de întâlnire trebuie ales în afara zonelor cu risc de prăbușire și trebuie stabilită o procedură clară pentru cazul în care membrii familiei nu se pot reuni imediat după seism. „E foarte important să avem astfel de procedură, ținând cont că, cel mai probabil, rețelele de comunicații nu vor funcționa o vreme după cutremur,” precizează Sumbasacu.
Pentru cei care locuiesc în București, site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic oferă informații despre încadrarea seismică a imobilelor. Lista a fost actualizată în februarie 2024. De asemenea, Re:Rise a creat o hartă interactivă care ilustrează zonele vulnerabile din București.
