O treime din jaloanele din PNRR, cu risc de ratare: România riscă sute de milioane de euro penalități
România se confruntă cu întârzieri majore în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aproximativ o treime din jaloanele stabilite fiind în prezent în zona de risc ridicat. Această situație ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
România a primit până acum 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din totalul fondurilor alocate. Cu toate acestea, din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate a fi cu risc ridicat de neimplementare.
Întârzieri și penalități potențiale
Ministrul Pîslaru a menționat că cel puțin 14 reforme sunt în prezent afectate de întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a declarat oficialul.
Aceste întârzieri afectează inclusiv proiecte de infrastructură cruciale, precum rețelele de apă și canalizare, ale căror termene limită se apropie rapid. Dragoș Pîslaru a subliniat importanța mobilizării societății pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor asumate prin PNRR, menționând că evoluția implementării va fi monitorizată și publicată la intervale regulate de două săptămâni.
Recuperarea fondurilor și jaloane critice
Potrivit declarațiilor ministrului, România ar putea recupera doar jumătate din fondurile suspendate pe cererea de plată 3. Suma totală suspendată pe această cerere este de 800 de milioane de euro.
Evaluarea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, este așteptată până la finalul lunii aprilie. Cu toate acestea, unele componente ale reformelor nu mai pot fi remediate, ceea ce reduce perspectivele de recuperare integrală a fondurilor.
Un exemplu este super agenția companiilor de stat – AMEPIP, pentru care au fost suspendați 440 de milioane de euro încă din mai 2023. Ministrul a explicat că, deși s-a demonstrat funcționalitatea AMEPIP, există riscul ca aceasta să fie considerată doar parțial funcțională, ceea ce ar conduce la recuperarea doar parțială a sumelor.
De asemenea, se vor înregistra pierderi legate de jalonul privind pensiile magistraților și cel referitor la numirile de manageri la companiile din transporturi și energie. Ministerul așteaptă clarificări de la Comisia Europeană cu privire la sumele exacte care vor fi pierdute.
Dragoș Pîslaru a recunoscut existența unor zone în care remedierea nu mai este posibilă, precum numirile în consiliile de administrație din sectorul transporturilor și energiei, dar și „niște îngrijorări, inclusiv la demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP”.
