Iurie Leancă: „Reproșurile mele se îndreaptă către lipsa demisiei”
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a recunoscut astăzi că singurul lucru pe care și-l reproșează în legătură cu dosarul fraudei bancare este că nu și-a dat demisia la timp. Declarația a fost făcută în cadrul primei ședințe de judecată din acest an, unde a fost audiat ca martor al apărării în procesul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Leancă a subliniat că este esențial ca, în prezent, să își asume responsabilitățile pentru perioada în care a condus guvernul.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier în Republica Moldova. Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp”, a afirmat Leancă.
Umbră de suspiciune și atacuri raider
Fostul premier, care a ocupat funcția în intervalul 30 mai 2013 – 10 decembrie 2014, a menționat că bănuiește că atacurile raider au început mai devreme decât se crede, însă a evitat să ofere nume concrete. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011. Ce bănuiesc eu este că în spate au fost și actori din Republica Moldova și din afară”, a spus Leancă, fără a oferi detalii suplimentare.
Declarațiile lui Leancă vin într-un context în care avocații lui Plahotniuc încearcă să arate că fostul lider democrat nu a fost implicat direct în fraudele bancare. Avocatul Lucian Rogac a declarat că martorul a confirmat că nu a primit indicații de la Plahotniuc, subliniind că majoritatea instituțiilor financiare erau gestionate de Partidul Liberal Democrat.
Culpabilități și responsabilități
„Dumnealui a comunicat instituțiile responsabile de gestionarea sistemului financiar bancar din acea perioadă și respectiv partajarea conform componentelor. O mare parte din instituții erau atribuite PLDM”, a clarificat Rogac. Această poziție este similară cu cea formulată anterior de alți martori din proces, precum Ion Sturzu și Artur Gherman, care au negat primirea vreunei indicații din partea lui Plahotniuc.
Pe de altă parte, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a considerat că declarațiile lui Leancă sunt irelevante pentru dosar. „A vorbit doar despre el și despre acțiunile post-factum, dar nu a comunicat nimic concret privind activitatea domnului Plahotniuc sau a domnului Șor”, a afirmat Cernei.
Contextul juridic și politic
Investigațiile recente au scos la iveală presiunile politice asupra Guvernului Leancă în timpul crizei financiare. Se vorbește despre o posibilă orchestrare a situației care a dus la aprobarea unor garanții de stat pentru bănci, în special în contextul presiunilor exercitate de actori politici cu interese ascunse. În 2014, în ajunul luării unor decizii critice, Leancă a convocat liderii Alianței pentru Integrare Europeană pentru a discuta despre criza bancară.
În chiar acea perioadă, Guvernul Leancă a decis să emită garanții pentru creditele de urgență, într-o valoare record de 9,5 miliarde de lei, bani care au fost direcționați către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Aceasta decizie, luată în mare secret, a fost ulterior menționată de Veaceslav Platon și Ilan Șor în termeni negativi.
În prezent, Iurie Leancă se află, alături de alți foști oficiali, în centrul unor acuzații legate de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, un proces care continuă să stârnească controverse în societatea moldovenească.
Fie că este vorba despre acuzații directe sau despre posibile implicații politice, cazul fraudei bancare rămâne unul dintre cele mai complexe și încărcate de tensiuni din istoria recentă a Republicii Moldova. De-a lungul procesului, declarațiile și mărturiile continuă să aducă la suprafață nu doar nedumeriri, ci și întrebări esențiale despre transparența și integritatea sistemului politic moldovenesc.
