Forțele kurde, inițial văzute ca un posibil aliat-cheie al SUA și Israelului împotriva Iranului, au fost excluse din conflict din cauza semnalelor contradictorii venite de la Washington și a presiunii militare din partea Teheranului. De la declarațiile schimbătoare ale lui Donald Trump, la atacurile cu drone și amenințările directe, contextul a zădărnicit orice implicare, în ciuda dorinței de revoltă a unor grupări kurde.
Trump și mesajele contradictorii
În contextul unui război SUA-Israel împotriva Iranului, Donald Trump a răspuns inițial întrebărilor despre o posibilă invazie terestră a Republicii Islamice de către forțe kurde, spunând că ar fi „minunat”. Ulterior, și-a schimbat poziția, afirmând că nu ia în calcul participarea kurzilor, excluzând această opțiune.
Analiza evenimentelor de la granița Iran-Irak indică faptul că speranțele SUA și Israelului de a folosi forțele kurde au fost compromise de semnalele contradictorii venite de la Washington și de campania constantă de atacuri și amenințări a Gărzilor Revoluției Islamice din Iran. Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni, deschizând calea negocierilor, dar fără a opri acțiunile kurzilor iranieni exilați în Irak.
Presiuni și amenințări din partea Iranului
În primele zile ale conflictului, serviciile de informații iraniene au trimis mesaje SMS cetățenilor kurzi, avertizându-i să nu coopereze cu „mercenarii” trimiși de SUA și Israel. Un al doilea val de mesaje a amenințat kurzii care au accesat site-uri străine. Operațiunile digitale din orașele și localitățile kurde au fost urmate de descinderi la domiciliu ale ofițerilor Gărzilor Revoluției.
În Irakul vecin, Garda Revoluționară a început o campanie de presiune, amenințând trupele kurde irakiene dacă nu se retrag de la graniță. Kurzii irakieni s-au retras, dar au fost supuși atacurilor cu drone iraniene. Dronele și rachetele au lovit, de asemenea, luptătorii kurzi iranieni din Irak, ucigând oameni și distrugând baze.
Kurzii, prinși între dorințe și represalii
Reuters a analizat situația în regiunea kurdă autonomă din Irak, intervievând luptători kurzi iranieni și oficiali irakieni. Fiecare grup avea propriile obiective, de la răsturnarea regimului de la Teheran, la menținerea stabilității și evitarea închisorii. Până la declararea armistițiului, Iranul a reușit să descurajeze forțele kurde din Irak să se implice în conflict.
Metodele au inclus atacuri asupra birourilor și bazelor kurde iraniene din Irak. Pe partea iraniană a frontierei, Garda Revoluționară a trimis întăriri pentru a preveni o revoltă. Din momentul începerii conflictului, Iranul și aliații săi au lansat cel puțin 388 de rachete și drone asupra regiunii kurde din Irak. Loviturile comune SUA-Israel au vizat zonele kurde din nord-vestul Iranului de 140 de ori.
Rebaz Sharifi, comandant al unei miliții kurde iraniene, a explicat că, în loc să planifice o ofensivă, a fost nevoit să evite atacurile aeriene. Fără o revoltă în Iran, o invazie ar fi prea riscantă. „Suntem încă sub ocupația Republicii Islamice. Dacă există un acord între SUA și Iran, tot vom fi uciși și executați”, a spus el.
