Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri, cu 6 voturi la 3, că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. Această hotărâre intervine după cinci amânări și urma unei perioade de incertitudine de aproximativ trei luni. Legea va fi trimisă acum președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, iar măsurile incluse urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2025.
Reacția autorităților nu a întârziat să apară. Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a declarat că „independența justiției nu este negociabilă”, adăugând că ICCJ va utiliza toate instrumentele legale la dispoziție pentru a o apăra, inclusiv sesizarea instituțiilor europene competente. Această poziție subliniază fricțiunile dintre puterea judecătorească și execuție, având în vedere că justiția consideră modificările nejustificate și potențial dăunătoare pentru aparat.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a salutat decizia Curții, subliniind că reforma pensiilor magistraților este un „gest de echitate” așteptat de societate. „Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută,” a declarat premierul într-un comunicat. Aceasta reflectă o viziune din partea Executivului de a calibra sistemul de pensii, având în vedere presiunile economice și sociale.
Votul din CCR a avut un context important. Judecătorii care au votat pentru respingerea sesizării ICCJ, adică pentru menținerea legii, au fost Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Din contră, cei trei judecători care au votat împotrivă – Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga – au fost parte a unui grup care a abstinut anterior să se pronunțe, blocând o decizie în decembrie. Această divizare în rândul judecătorilor CCR evidențiază complexitatea și sensibilitatea problemei pensiilor magistraților.
Proiectul de lege atacat de ICCJ susține că modificările sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevăzând o tranziție treptată la o vârstă standard de pensionare de 65 de ani pe parcursul a 15 ani. Începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații vor putea să se pensioneze anticipat după 35 de ani de activitate, deși se vor aplica penalizări dacă nu au împlinit vârsta standard. Actuala pensie de serviciu este de 80% din ultimul salariu brut, iar noua reglementare ar aduce-o la 70% din salariul net.
Criticile aduse de ICCJ subliniază posibilele efecte negative ale legii. Aceasta a fost considerată discriminatorie față de alți beneficiari de pensii de serviciu și contrară standardelor pe care România s-a angajat să le respecte la nivel european. Savonea a fost fermă în afirmațiile sale, subliniind că independența justiției este un principiu fundamentat.
Legea va avea impact nu doar asupra magistraților și a sistemului de justiție, ci și asupra întregii societăți. Așteptările sunt mari, iar dezbaterile politice și sociale pe această temă sunt departe de a se încheia. După promulgare, va rămâne de văzut cum va fi percepută în practică și ce efecte va genera pe termen lung asupra profesionalizării și moralității sistemului judiciar din România.
