Ungaria: Rezultatul alegerilor, incert din cauza disputelor juridice și a numărării voturilor
Rezultatul alegerilor din Ungaria ar putea fi amânat din cauza procedurilor complicate de numărare a voturilor și a posibilelor dispute juridice. Proiecțiile sugerează un avans pentru formațiunea politică Tisza, dar majoritatea parlamentară necesară pentru schimbări constituționale este strâns legată.
Calcule politice după vot
Conform datelor, formațiunea Tisza ar putea obține o cotă de 55,5% din voturile exprimate pe liste, în timp ce Fidesz ar fi obținut 37,9%. Această proiecție indică faptul că noul partid de opoziție ar putea avea între 131 și 139 de mandate.
Majoritatea de două treimi, esențială pentru modificările constituționale, se atinge la 133 de mandate. Totuși, rezultatul final rămâne incert.
Procedura de numărare și provocările acesteia
Numărarea voturilor este complicată de necesitatea de a garanta secretul votului. În fiecare dintre cele 106 circumscripții individuale este lăsată „deschisă” cel puțin o secție de votare. Rolul acesteia este de a verifica voturile cetățenilor cu viză de flotant și ale celor care au votat prin ambasade și consulate.
Anul acesta, peste 314.000 de alegători se află în aceste categorii speciale, iar numărarea finală a acestor voturi va avea loc pe 17 sau 18 aprilie. Având în vedere diferențele uneori minime între primii clasați din unele circumscripții, aceste sute de mii de voturi pot schimba soarta a cel puțin 1-2 mandate, exact cele de care depinde pragul de două treimi sau de trecerea pragului electoral pentru partidele mici.
Posibilele acuzații de fraudă
Alegerile au avut loc într-o atmosferă tensionată. Opoziția a monitorizat secțiile de votare pentru a preveni posibile fraude, în timp ce partidul de guvernământ a acuzat Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență a dus la dovezi care ar putea sta la baza unor contestații.
Expertul electoral Daniel Dobrentey a subliniat că orice posibilă fraudă înregistrată în ziua votului trebuie contestată în termen de trei zile, chiar dacă rezultatul final nu a fost stabilit. Dacă comisiile electorale locale nu gestionează eficient plângerile, care ar putea include și videoclipuri generate cu inteligența artificială, procesele ar putea ajunge la Curte și, ulterior, la Curtea Constituțională. Aceste căi de atac se supun unor termene extrem de scurte, riscând să declanșeze un joc de „ping-pong juridic”. În cazul în care contestațiile sunt validate, alegerile ar putea fi reluate.
Legislativul prevede ca noua sesiune parlamentară să fie convocată în termen de 30 de zile de la scrutin. Cu posibile renumărări și reluări de alegeri, rezultatele finale oficiale ar putea fi anunțate abia în luna mai.
În cazul unui parlament fragmentat, rolul președintelui republicii, Tamas Sulyok, va fi determinant. Legea nu îl obligă să mandateze liderul partidului cu cele mai multe locuri să formeze guvernul. Dacă se poate forma o majoritate, președintele i-ar putea solicita lui Viktor Orban să formeze un nou cabinet. Dacă niciun premier nu este votat de Parlament în 40 de zile, șeful statului este obligat să dizolve legislativul și să convoace din nou alegeri în termen de 120 de zile.
