Maia Sandu reiterează cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți, cu ocazia comemorării a 34 de ani de la începutul războiului de pe Nistru, retragerea trupelor ruse din regiunea separatistă Transnistria. Solicitarea a fost lansată în cadrul unui discurs marcat de condamnarea fermă a prezenței militare rusești pe teritoriul moldovenesc și de accentuarea riscurilor actuale la adresa securității și suveranității țării.
„Republica Moldova nu dorește război, dorește pace. Iar pacea adevărată nu poate fi construită pe minciună și nu poate fi construită cu trupe străine pe teritoriul nostru. Cerem cu fermitate retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu.
O comparație dură cu războiul din Ucraina
În discursul său, președintele moldovean a făcut o paralelă directă între evenimentele din 1992 și războiul din Ucraina, subliniind rolul de agresor al Rusiei. „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În război agresorul este cel care atacă. În 1992, agresorul a fost Rusia, astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia. A spune că ambele părți sunt vinovate – înseamnă a falsifica adevărul”, a precizat Maia Sandu.
Ea a subliniat că Republica Moldova nu a urmărit extinderea teritorială și nu a inițiat conflicte armate, ci și-a apărat doar teritoriul. Dincolo de aspectul militar, președintele a atras atenția asupra amenințărilor hibride la care este supusă țara, considerând că acestea pun sub semnul întrebării pacea și libertatea.
Noi forme de agresiune rusească
Maia Sandu a atras atenția asupra faptului că, deși metodele s-au schimbat, agresiunea rusă împotriva Republicii Moldova nu a încetat. „Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, dezinformare și manipulare. Trăim un veritabil război cognitiv, un război care ţinteşte memoria şi identitatea”, a subliniat președintele.
Ea a amintit că, în 1992, peste 30.000 de moldoveni au luptat împotriva separatiștilor transnistreni susținuți de Rusia, iar 321 dintre ei și-au pierdut viața în conflict.
Recent, autoritățile de la Chișinău au exprimat îngrijorare cu privire la intensificarea activităților de propagandă și dezinformare care vizează destabilizarea țării, precum și la posibilele intenții ale Rusiei de a folosi regiunea transnistreană ca punct de presiune.
