Peste 60% dintre copiii australieni continuă să folosească rețelele sociale, în ciuda interdicției impuse de guvern, arată un studiu recent. Măsura, considerată o premieră mondială, viza blocarea accesului minorilor cu vârste între 12 și 15 ani la platforme online. Rezultatele analizei pun sub semnul întrebării eficiența unei astfel de legislații.
Eșecul restricțiilor în practică
Studiul realizat de Fundația Molly Rose și YouthInsight a analizat comportamentul online al adolescenților la patru luni de la implementarea interdicției. Concluzia generală este clară: majoritatea copiilor australieni continuă să acceseze rețelele sociale. Trei din cinci adolescenți care aveau conturi înainte de interdicție le utilizează în continuare. Platforme precum TikTok, YouTube și Instagram rămân ușor accesibile pentru utilizatorii minori.
Mai grav, peste jumătate dintre copiii chestionați consideră că restricțiile nu au schimbat nimic în privința siguranței online. Un procent îngrijorător, unul din șapte, se simte chiar mai puțin protejat decât înainte. Această percepție sugerează că măsurile luate de companii și de guvern nu sunt suficiente pentru a proteja copiii de pericolele online. În plus, două treimi dintre tinerii care continuă să folosească YouTube afirmă că platforma nu a luat nicio măsură pentru a le închide conturile. Situația se repetă și în cazul Snapchat, Instagram și TikTok, unde peste 60% dintre utilizatori raportează lipsa de acțiune.
Reacțiile părinților și implicațiile politice
În timp ce interdicția nu pare să aibă efectul dorit asupra utilizării platformelor, autoritățile continuă să analizeze impactul. Un sondaj YouGov indică faptul că 61% dintre părinți au observat efecte pozitive, cum ar fi mai multe interacțiuni față în față. Cu toate acestea, aproape 40% dintre părinți au menționat efecte negative, de la inegalitate digitală crescută până la migrarea copiilor spre platforme mai puțin reglementate.
Guvernul britanic analizează o interdicție similară, iar rezultatele consultării publice sunt așteptate în această vară. Andy Burrows, director al Fundației Molly Rose, consideră că legislația ar trebui să fie mai strictă pentru companiile tehnologice. La nivel european, Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale și a cerut Comisiei Europene să adopte o legislație similară la nivelul Uniunii Europene. O astfel de abordare ar putea genera dezbateri aprinse în contextul actual, mai ales după ce Nicușor Dan a fost ales președintele României. Totuși, Ilie Bolojan, prim-ministrul, precum și președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu au comentat încă.
Legea australiană prevede amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni pentru companiile care nu respectă regulile.
