Sărbătorile pascale vin cu tentații culinare, dar și cu un risc: un aport caloric zilnic ce poate depăși cu ușurință 5000-6000 kcal, de două sau chiar trei ori necesarul zilnic al unui adult. Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM, atrage atenția asupra combinațiilor alimentare și a cantităților consumate în această perioadă.
Cum ne îngrașă mesele festive de Paște
Un „maraton” culinar, care începe dimineața și continuă până seara târziu, este principalul factor. Obiceiurile alimentare specifice, cu gustări repetate, reprezintă adesea calorii „invizibile”. Acestea, consumate pe parcursul zilei, contribuie semnificativ la numărul final de calorii.
Mic dejun sau gustare de început: drob de miel, ouă, pâine cu unt, cozonac, pot însuma ~960 kcal. Salata de icre cu pâine și brânzeturi pot ajunge la ~620 kcal. La prânz, ciorbă de miel cu pâine (~430 kcal), friptură de miel cu salată (~530 kcal) și sarmale cu smântână (~830 kcal) sunt alegeri tradiționale. Gustările între mese, cum ar fi salată boeuf cu maioneză și pâine (~410 kcal) sau mezeluri, brânzeturi și ouă (300-600 kcal suplimentar), contribuie și ele. Deserturile, inclusiv cozonacul, pasca și prăjiturile, pot adăuga până la ~1400 kcal. Două pahare de vin sau cocktailuri pot adăuga 250-400 kcal. Toate acestea pot duce la un total de peste 6000 kcal.
Secretele preparatelor tradiționale
Problema nu ține doar de preparate, ci și de modul de gătire. Bucătăria tradițională românească folosește adesea cantități mari de ulei, unt și smântână. Maioneza și zahărul contribuie și ele la creșterea densității calorice. Combinațiile dintre preparate cresc rapid aportul total de calorii.
„De Paște nu există un singur vinovat pentru creșterea în greutate, ci suma alegerilor pe care le facem pe parcursul zilei”, explică Cori Grămescu. Combinația de preparate bogate în grăsimi, porții mari și deserturi concentrate în zahăr, alături de ingrediente cu densitate calorică ridicată, conduc la surplusul caloric. Consumul pe parcursul întregii zile, fără pauze, accentuează problema.
Cum să ne bucurăm de Paște fără excese
Pentru un echilibru, este esențial să includem alimente cu densitate calorică redusă, bogate în fibre și micronutrienți. Salate verzi cu legume de sezon, salată de sfeclă roșie, murături, ceapă verde, usturoi verde, ridichi, leurdă sau rucola sunt recomandate. Acestea ajută digestia și oferă sațietate.
Principiul echilibrului în farfurie este important: jumătate din farfurie cu legume, un sfert cu proteine (carne de miel, curcan, pește sau drob) și un sfert cu carbohidrați (pâine, mămăligă sau o porție mică de desert). Evitarea combinațiilor „grăsime + grăsime + zahăr” și alegerea unuia sau a celuilalt (preparatul principal sau desertul) în cantități moderate, ajută la menținerea unui aport caloric controlat. Pentru prânz, se poate opta pentru o porție de ciorbă de miel fără pâine (~300 kcal), friptură de miel cu salată verde (~530 kcal) și o felie de cozonac sau pască (~350–400 kcal).
Controlul porțiilor este esențial. Cori Grămescu recomandă porții mici, pauze între mese, folosirea farfurii mai mici, alegerea a maximum 2–3 preparate per masă, evitarea gustărilor continue între mese, mestecatul lent pentru a simți sațietatea și hidratarea corespunzătoare.
În 2024, în perioada minivacanței de Paște-1 Mai, înregistrează creșteri de 3-4 kilograme.
