Teatrele românești contestă normele de lucru impuse de Ministerul Culturii
Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a provocat o amplă dezbatere în rândul comunității teatrale din România prin introducerea unui program pilot menționat într-o întâlnire recentă cu actrița Monica Davidescu, de la Teatrul Național București (TNB). Discuțiile s-au concentrat asupra evaluării activității actorilor și a normării programului de lucru, subiecte care au stârnit nemulțumiri în rândul artiştilor.
Argumentele actorilor: munca nu poate fi normată
Monica Davidescu a subliniat dificultatea de a cuantifica munca actorului, afirmând că pregătirea acestora depășește adesea cele opt ore prevăzute în contracte. „Munca actorului nu poate fi normată, pentru că noi nu lucrăm 8 ore pe zi, ci mult mai mult atunci când căutăm un rol”, a declarat actrița. Ea a adăugat că reglementările impuse de minister riscă să limiteze creativitatea și libertatea artistică a actorilor.
La rândul său, ministrul Demeter Andras a explicat că evaluarea timpului dedicat activităților artistice este o necesitate impusă de Curtea de Conturi. „Problema nu este normarea în sine, ci o evidență corectă a timpilor de lucru”, a spus Andras, încercând să sublinieze că noul sistem ar putea aduce mai multe beneficii pe termen lung.
Tensiunea dintre creativitate și birocrație
Un alt punct de contention este legătura dintre procesul creativ și cerințele administrative. Davidescu a avertizat că o eventuală obligativitate de a raportă activitățile pregătitoare ar putea duce la situații absurde, cum ar fi solicitarea de facturi pentru lecțiile de canto sau pentru antrenamentele de la sala de sport. „Aș putea să trimit nota de plată pentru abonamentele la sală și piscină, pentru că ne antrenăm pentru a ne menține în formă. Dar aceasta este pregătirea personală, care nu ar trebui să fie contabilizată în raportul de activitate”, a subliniat actrița.
Ministrul a decis că aceste măsuri sunt doar un punct de plecare și că beneficiile vor fi evaluate după testarea programului pilot. „Acest proiect nu impune o stare de obligație, ci este un test menit să ne ajute să înțelegem mai bine modul în care se desfășoară activitatea artistică”, a explicat Andras.
Consultări necesare pentru o soluție viabilă
Davidescu a adus în atenție lipsa consultării artiștilor în elaborarea acestui program. „Normele nu au fost create de artiști, ci de personal administrativ. Cred că este absolut necesar să ne implicăm în aceste discuții pentru a găsi soluții viabile”, a declarat ea. Propunerea unei întâlniri între reprezentanții TNB și Ministerul Culturii ar putea fi o primă măsură în direcția corectării deficiențelor semnalate.
Ministrul a admis că programul s-a născut dintr-o realitate birocratică care impune transparență și raportare, dar a subliniat că dorința este de a găsi o abordare echilibrată care să nu afecteze creativitatea actorilor: „Vrem să ne asigurăm că soluțiile găsite sunt adaptate specificului muncii artistice.”
În aceste condiții, viitorul colaborării dintre Ministerul Culturii și comunitatea artistică românească rămâne incert, iar dialogul pare să fie singura soluție viabilă în rezolvarea tensiunilor generate de noile reglementări. În lipsa unui consens, riscurile ipoteticelor restricții asupra artei teatrale rămân o preocupare constantă pentru toți cei implicați în această formă de expresie culturală.
