Cele mai vechi modele geometrice create de om, descoperite pe ouă de struț vechi de 60.000 de ani
Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi modele geometrice cunoscute, gravate pe fragmente de coajă de ouă de struț. Datând de acum aproximativ 60.000 de ani, aceste artefacte oferă o perspectivă fascinantă asupra dezvoltării cognitive a speciei umane. Cercetările recente arată că strămoșii noștri nu doar foloseau aceste ouă drept recipiente, ci le și decorau cu modele complexe ce demonstrează o gândire abstractă avansată.
Studiul, publicat în revista PLOS One, a analizat 109 fragmente de coajă de ouă de struț provenite din trei situri din Africa de Sud și Namibia. Analizele au relevat că aceste modele geometrice sunt mult mai elaborate decât se credea inițial. „Vorbim despre oameni care nu au trasat pur și simplu linii, ci le-au organizat conform unor principii recurente: paralelisme, grile, rotații și repetiții sistematic, o gramatică vizuală în stadiu incipient. Aceste semne dezvăluie un mod de gândire surprinzător de structurat, geometric”, a explicat Silvia Ferrara, de la Universitatea din Bologna.
Analiza detaliată a modelelor
Cercetătorii au utilizat metode statistice și geometrice pentru a examina modelele incizate pe cojile de ouă. Rezultatele au arătat că majoritatea liniilor, peste 80%, apar în perechi paralele, iar intersecțiile formează adesea unghiuri drepte. Această regularitate sugerează o înțelegere profundă a principiilor geometrice.
„Nu este vorba doar despre repetarea unor semne: există o planificare vizuo-spațială reală, ca și cum autorii aveau deja în minte imaginea de ansamblu înainte de a o grava”, a adăugat Ferrara. Autorii desenelor foloseau operațiuni cognitive precum rotația, repetiția și suprapunerea pentru a crea structuri mai complexe, cum ar fi benzi hașurate și motive în formă de romb. Așadar, aceste gravuri nu sunt simple ornamente, ci dovezi ale unei gândiri conceptuale sofisticate.
O formă de comunicare timpurie
Capacitatea de a crea astfel de modele geometrice indică o aptitudine pentru gândirea abstractă, o trăsătură fundamentală a speciei umane. Această abilitate de a construi și manipula simboluri a fost esențială pentru dezvoltarea competențelor de comunicare. Valentina Decembrini subliniază importanța acestor descoperiri: „Transformarea formelor simple în sisteme complexe, urmând reguli bine definite, este o trăsătură profund umană care ne-a caracterizat istoria de-a lungul mileniilor, de la realizarea decorațiunilor până la dezvoltarea sistemelor simbolice și, în cele din urmă, a scrierii.”
Cercetările continuă pentru a înțelege mai bine semnificația acestor simboluri și modul în care au contribuit la evoluția cognitivă a speciei umane. Următoarele etape ale cercetării vor include o analiză comparativă a modelelor descoperite în alte situri arheologice din Africa și Europa. Se speră că aceste comparații vor oferi noi indicii despre dezvoltarea culturii și a comunicării umane în perioada paleoliticului.
