Un secol de tensiuni: SUA și Iranul, o relație tumultuoasă
Relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Iran au fost marcate de conflicte, colaborări ocazionale și o tensiune constantă, de-a lungul istoriei secolului trecut. De la influența ascunsă a Marilor Puteri în Persia, la revoluția islamică și evenimente tragice, cele două țări au avut parte de o „relație de tipul << lasă-mă să te las>>”. Recentul conflict armat dintre cele două țări a ridicat tensiunea la un nou nivel, alimentând îngrijorările privind stabilitatea globală.
Primul conflict: intervenția americană în iranul anilor ’50
Rădăcinile acestei relații tensionate pot fi găsite în secolul al XIX-lea, când Persia, un teritoriu mult mai vast decât Iranul de astăzi, a ajuns sub influența Imperiului Britanic și a celui Rus. Britanicii, temându-se de expansiunea rusească, au căutat să își asigure o poziție dominantă în regiune, iar Iranul a devenit un teren de luptă pentru interesele marilor puteri. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iranul a fost invadat de Marea Britanie și Uniunea Sovietică. Ulterior, petrolul iranian a intrat sub controlul britanicilor.
După război, SUA a jucat un rol crucial în lovitura de stat din 1953, orchestrată de CIA. Prim-ministrul Mohammad Mosaddegh a fost înlăturat de la putere, iar șahul Mohammad Reza Pahlavi a fost reinstalat, consolidând astfel influența americană în țară pentru următorii 25 de ani. Această intervenție a marcat primul conflict major între cele două țări, punând bazele unei relații dificile.
Criza ostaticilor și operațiunea „Eagle Claw”
Relația dintre cele două țări a atins un punct critic în 1979, odată cu revoluția islamică din Iran. Şahul a fost alungat, iar clericul ayatollahul Khomeini a preluat puterea. A urmat criza ostaticilor de la ambasada americană din Teheran, unde 52 de cetățeni americani au fost ținuți captivi timp de 444 de zile.
În aprilie 1980, Statele Unite au lansat operațiunea „Eagle Claw”, o încercare eșuată de a salva ostaticii. Operațiunea s-a soldat cu un dezastru, mai multe elicoptere s-au defectat și au fost abandonate în deșertul iranian, iar misiunea a fost anulată. Eșecul a avut consecințe politice majore, contribuind la înfrângerea președintelui Jimmy Carter la alegerile din același an.
Anii de după: de la afacerea „Iran-Contra” la tensiunile actuale
În anii ’80, relațiile au continuat să fie tensionate, cu evenimente precum afacerea „Iran-Contra”, în care administrația Reagan a vândut arme Iranului în secret. Totodată, atacuri precum cele din Beirut, unde au fost implicate grupări finanțate de Iran, au agravat tensiunile. Un alt moment dramatic a fost doborârea, în 1988, a cursei Iran Air 655 de către o navă americană, soldată cu moartea a 290 de persoane.
După o perioadă de aparentă acalmie, tensiunile au revenit în forță în ultimii ani. Retragerea SUA din acordul nuclear din 2015, asasinarea generalului iranian Qasem Soleimani în 2020 și atacurile reciproce recente au escaladat conflictul. În prezent, bombardamentele reciproce par să se intensifice, generând îngrijorări. Pe 28 februarie 2026, au început bombardamentele actuale din Iran, un adevărat război.
