Scandal la Constanța: Descoperiri Arheologice Împiedică Lucrările la Spital și Generează Tensiuni
Constanța este scena unei dispute aprinse între autoritățile locale și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINAC), pe fondul descoperirilor arheologice de pe șantierul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase. Peste 30 de morminte romane, unele cu înhumări multiple, au fost scoase la iveală în timpul săpăturilor pentru consolidarea unității medicale, un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste descoperiri au dus la întârzieri semnificative ale lucrărilor, generând totodată nemulțumiri și chiar amenințări cu acțiuni în justiție din partea Primăriei Constanța.
Descoperiri Arheologice Majore și Impactul Lor
Săpăturile preventive efectuate pe șantier au dezvăluit un patrimoniu impresionant: 34 de morminte romane, datând din perioada romană, dintre care unele conțineau mai multe înhumări în catacombe. Numeroase obiecte funerare au fost descoperite, inclusiv bijuterii, vase de sticlă, monede și amfore africane, oferind o perspectivă valoroasă asupra vieții în Tomisul roman. Două descoperiri sunt deosebit de importante: o inscripție în limba greacă, care atestă existența unei asociații religioase în Tomis în secolul al III-lea, și un umbo – partea centrală a unui scut de paradă, o raritate arheologică.
Aceste descoperiri au impus extinderea cercetărilor arheologice, prelungind cu luni bune durata lucrărilor de consolidare a spitalului. Primăria Constanța, responsabilă de implementarea proiectului, susține că întârzierile au generat costuri suplimentare considerabile, estimând un prejudiciu de aproximativ jumătate de milion de euro. În plus, autoritățile locale avertizează că întârzierea lucrărilor pune în pericol finanțarea europeană a proiectului.
Tensiuni și Acuzații Reciproce
Municipalitatea acuză muzeul de prelungirea nejustificată a săpăturilor și de punerea în pericol a proiectului de modernizare a spitalului. Primarul Vergil Chițac a declarat că, deși responsabilii de săpături arheologice promiseau încheierea cercetărilor, acestea se extind. Edilul a anunțat că, în cazul în care cercetările se vor prelungi, va notifica Ministerul Culturii și va iniția acțiuni în justiție pentru recuperarea prejudiciului. „Vom face o analiză a situației în ansamblu și vom acționa atât în penal, cât și în civil pentru a ne recupera prejudiciul creat,” a afirmat Chițac.
De cealaltă parte, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța respinge acuzațiile, subliniind că durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate, fiind dependentă de amploarea și complexitatea descoperirilor. MINAC a subliniat că specialiștii au efectuat cercetările chiar și în condiții meteorologice dificile. Potrivit muzeului, întârzierile și costurile suplimentare nu pot fi imputate instituției. MINAC a răspuns, la rândul său, printr-un comunicat public, afirmând că își face datoria de a proteja patrimoniul cultural și că activitatea de cercetare a fost și este desfășurată în conformitate cu legislația în domeniu.
Context Istoric și Viitorul Proiectului
Spitalul Municipal Constanța este amplasat în apropierea sitului arheologic „Necropola orașului antic Tomis” și a zonei de protecție a monumentului istoric „Cavoul cu orant de la Egreta”. Acest context istoric sporește importanța oricărei descoperiri arheologice și implicit, necesitatea unor cercetări detaliate.
În prezent, situația rămâne incertă. Rămâne de văzut dacă Ministerul Culturii va media conflictul și va găsi o soluție care să echilibreze necesitatea conservării patrimoniului cultural cu imperativele economice ale proiectului de modernizare a spitalului. Un lucru este cert: descoperirile arheologice au schimbat radical planurile și au adus în prim-plan o dispută delicată și complexă, cu implicații semnificative pentru viitorul infrastructurii sanitare din Constanța și pentru conservarea moștenirii istorice a orașului.
