Muzeul Casa Terorii din Budapesta a comemorat evenimentele violente de la Târgu Mureș, cunoscute sub numele de „Martie Negru”, care au avut loc în urmă cu 36 de ani, în martie 1990. Informația a fost confirmată printr-un comunicat remis de instituție agenției de presă MTI. Articolul face referire la fapte petrecute la scurt timp după Revoluția din 1989, cu accent pe tensiunile etnice din orașul transilvănean.
Protestele și escaladarea conflictului
Evenimentele din martie 1990 au avut loc la mai puțin de trei luni după căderea regimului Ceaușescu. Potrivit muzeului, maghiarii din Târgu Mureș au ieșit în stradă pentru a cere respectarea drepturilor lor. Protestatarii solicitau o universitate cu predare în limba maghiară și garantarea drepturilor lingvistice materne.
Comunicatul muzeului susține că elita comunistă, încercând să mențină controlul, a folosit aceste evenimente pentru a amplifica tensiunile etnice între maghiari și români. Astfel, români aduși în oraș, înarmați cu bastoane, i-au atacat pe maghiarii care protestau pașnic. Mulțimea a atacat sediul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), iar scriitorul András Sütő și-a pierdut un ochi în timpul incidentelor. „Românii aduși în oraș, înarmați cu bastoane, i-au atacat pe maghiarii care demonstrau pașnic pentru drepturile lor”, se menționează în comunicat.
Rolul comunității rome și consecințele
În contextul acestor tensiuni, comunitatea romă din localitate a intervenit. Conform relatărilor, țiganii locali s-au alăturat maghiarilor pentru a-i apăra de atacuri. Béla Puczi, conducătorul lor, a fost arestat și condamnat la închisoare din cauza implicării sale. După eliberare, a fugit în Ungaria, unde a solicitat azil politic, dar nu a obținut un loc de muncă. A murit fără adăpost în 2009.
În memoria lui Béla Puczi a fost dezvelită o placă memorială în 2017, iar în 2021 o piață publică a fost numită după numele său, la Gara Nyugati. Fundația pentru Cercetarea Istoriei și Societății Europei Centrale și de Est „Memorialul Petőfi” a acordat Certificatul de onoare eroilor romi: Béla Puczi, József Lőrinczi, József Sütő, József Szilágyi, Péter Szilveszter Kiss și Árpád Tóth.
Istoricul Gábor Balogh a subliniat importanța solidarității interetnice: „Populaţia romă a împărtășit un destin comun cu maghiarii, timp de multe secole. Romii și-au slujit patria comună cu talentul, vitalitatea, arta, munca și, dacă era necesar, cu viața lor. Cel mai frumos exemplu al destinului nostru comun și al apartenenței noastre comune a fost apărarea maghiarilor din Târgu Mureș de către romi. Martie Negru de la Târgu Mureș a provocat multă suferință atât țiganilor, cât și maghiarilor, dar, în același timp, evenimentul a devenit un simbol al apartenenței, solidarității și libertății”. În 2010, fundația a publicat o carte despre istoria conflictului interetnic din Târgu Mureș, intitulată „Condamnaţi unui altuia – Martie Negru la Târgu Mureș”, disponibilă în română și maghiară.
