Descoperiri uimitoare: Strămoșii noștri comunicau prin simboluri acum 40.000 de ani
Un studiu recent aduce în prim-plan o descoperire fascinantă: strămoșii noștri din epoca de piatră foloseau un sistem de simboluri care, deși nu poate fi considerat scriere, prezintă asemănări surprinzătoare cu formele timpurii de comunicare scrisă. Cercetătorii au analizat artefacte vechi de 40.000 de ani și au descoperit indicii despre o formă de comunicare elaborată, utilizată de oamenii din cultura Aurignacian. Această cultură a fost una dintre primele care au dezvoltat o identitate distinctă în Europa.
Printre artefactele studiate se numără o sculptură numită „Adorant”, descoperită în Germania în 1979. Aceasta, sculptată din fildeș de mamut, prezintă crestături și puncte. Cercetările au arătat că aceste semne nu erau doar simple decorațiuni, ci făceau parte dintr-un sistem mai complex de transmitere a informațiilor.
Semne cu semnificație: Analiza artefactelor din epoca de piatră
Cercetătorii au analizat peste 200 de artefacte din epoca de piatră, datând de acum 43.000 până la 34.000 de ani. Obiectele au fost găsite în patru peșteri din sud-vestul Germaniei, asociate cu cultura Aurignacian. Analiza a inclus sculpturi, unelte și ornamente vechi de mii de ani.
Echipa de cercetare a folosit termenul de „tipuri de semne” pentru a descrie crestături, puncte, linii, cruci și alte simboluri. Studiul a arătat că aceste semne erau utilizate în mod selectiv și convențional. De exemplu, semnele în formă de cruce erau găsite doar pe unelte și pe figurine de animale, nu și pe figurinele care reprezentau oameni. Unul dintre autorii studiului, lingvistul Christian Bentz, a declarat: „Am putea să argumentăm că aceste secvențe de semne merg dincolo de simpla decorare”.
Asemănări surprinzătoare cu scrierea timpurie
Studiul a comparat densitatea informației din aceste simboluri antice cu cea din sistemele de scriere cunoscute. Descoperirile au arătat că secvențele de semne prezintă o densitate a informației similară cu cea a precursorilor scrierii cuneiforme, cunoscută sub numele de proto-cuneiformă, folosită în Mesopotamia în jurul anului 3300 î.Hr.
Această descoperire sugerează că generații întregi au transmis tradiția de a sculpta anumite tipuri de semne pe artefacte specifice. „Convenția de a sculpta anumite tipuri de semne doar pe suprafețele anumitor artefacte trebuie să fi fost transmisă mai departe de-a lungul multor generații, altfel nu am fi găsit aceste tipare statistice în interiorul datelor analizate,” a explicat Christian Bentz.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
