Autoritățile din Republica Moldova au făcut publice noi detalii despre reforma administrativ-teritorială, lăsând localitățile să decidă centrul administrativ și denumirea noilor entități formate prin comasare. Condiția distanței maxime de 25 de kilometri între localități a fost eliminată, reprezentând o schimbare semnificativă în implementarea acestui proiect.
Schimbări cheie în procesul de comasare
Proiectul de reformă vizează comasarea a sute de localități și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, fiind o abordare similară cu cea din România, unde se confruntă cu probleme similare. Alexei Buzu, Secretarul General al Guvernului, a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară în plenul Parlamentului. O simplificare a procedurii de vot în consiliile locale a fost adoptată, permițând aleșilor locali să își ducă mandatul până la final, chiar dacă inițiază procesul de amalgamare.
Discuțiile din Parlament au scos la iveală preocupări legate de eventualele costuri suplimentare pentru cetățeni și companii, cauzate de schimbarea denumirii unor unități administrative. În replică, Alexei Buzu a asigurat că autoritățile colaborează cu instituțiile relevante pentru a automatiza procesul de schimbare a documentelor, evitând astfel necesitatea ca cetățenii să refacă acte oficiale.
Reacții și Critici din Parlament
Deputații au avut păreri împărțite despre reformă. Un deputat din fracțiunea Alternativa a criticat abordarea, susținând că reforma ar trebui să includă nu doar reducerea numărului de primării și raioane, ci și o clară partajare a competențelor și resurselor financiare. Secretarul General al Guvernului a subliniat că obstacolul principal pentru administrația publică locală este capacitatea redusă, atât fiscală, cât și instituțională, de a-și exercita atribuțiile.
Partidul Socialiștilor, cunoscut pentru opoziția față de reforme, a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor. Oficialii au respins acuzațiile, explicând că sprijinul financiar suplimentar urmărește să încurajeze procesul voluntar, pentru ca deciziile să fie luate de primari și cetățeni. Acest lucru subliniază dorința de a implica populația locală în deciziile privind viitorul administrativ.
Modificările legislative vizează debirocratizarea procesului și eficientizarea funcționării administrației publice locale. Reforma administrativ-teritorială este un pas important în modernizarea Republicii Moldova.
