Fotbalul românesc, sub lupa criticii: Ratarea calificării pune presiune pe selecționer București – Eșecul unei calificări la un turneu final de fotbal atrage inevitabil atenția asupra responsabilității, în special asupra selecționerului echipei naționale

Fotbalul românesc, sub lupa criticii: Ratarea calificării pune presiune pe selecționer

București – Eșecul unei calificări la un turneu final de fotbal atrage inevitabil atenția asupra responsabilității, în special asupra selecționerului echipei naționale. Jurnalistul Cătălin Tolontan, într-o opinie publicată pe site-ul GOLAZO.ro, punctează că o astfel de ratare nu poate fi scuzată prin invocarea resurselor limitate ale fotbalului românesc. Comparativ, situația actuală readuce în discuție un trecut în care așteptările erau mult mai mari.

Câteva imagini rămân în memoria suporterilor. Fotbaliști mușcând din iarba amestecată cu noroi. Un sentiment profund de dezamăgire resimțit în urma unui baraj pierdut. Nu este vorba despre evenimentele recente, ci despre 14 noiembrie 2001, când România a ratat calificarea la Cupa Mondială din 2002, fiind învinsă de Slovenia. Pe stadionul Ghencea, atmosfera a fost una de șoc, lăsând 30.000 de oameni stupefiați.

Când România domina scena fotbalistică

Momentul ratării calificării cu Slovenia a fost cu atât mai dureros cu cât venea după o perioadă de succes. În acea echipă se regăseau nume mari ale fotbalului românesc – Contra, Dorinel Munteanu, Gică Popescu, Adi Ilie, Chivu și Mutu. Pe banca tehnică, îl avea ca antrenor pe Gică Hagi. Cei prezenți pe stadion au simțit o greutate a eșecului greu de suportat.

Era pentru prima dată când România rata calificarea la un turneu final de Campionat Mondial după trei participări consecutive: 1990, 1994 și 1998. În acea perioadă, la conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) se afla Mircea Sandu, mai întâi ca secretar general, apoi ca președinte. După barajul pierdut cu Slovenia, demisia lui Mircea Sandu era cerută de milioane de oameni.

Responsabilități și comparații în fotbalul românesc

Astăzi, cu Răzvan Burleanu la conducerea FRF, care nu a reușit să califice echipa națională la niciun turneu final de Campionat Mondial, situația responsabilității conducerii pare să fie privită cu mai puțină exigență. Articolul de pe GOLAZO.ro punctează o schimbare de paradigmă în așteptările suporterilor și în modul în care este evaluată performanța fotbalului românesc.

Pe site-ul GOLAZO.ro, publicație sportivă a HotNews, se găsesc detalii suplimentare despre aceste comparații și evoluții. Această analiză aruncă o lumină asupra presiunii constante exercitate asupra selecționerului și a modului în care eșecurile sunt percepute în raport cu resursele și așteptările.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu