Unirea cu România, sprijinită de 42,3% dintre moldoveni: cel mai ridicat nivel din istorie
Un sondaj recent arată că 42,3% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru reunificarea cu România. Acesta este cel mai mare procent înregistrat vreodată în istoria modernă a teritoriului dintre Prut și Nistru, conform datelor colectate de iData. Studiul nu include diaspora, al cărei vot a influențat decisiv rezultatele ultimelor alegeri prezidențiale.
Datele subliniază o schimbare semnificativă în percepția publică asupra relației cu România. Analiștii politici consideră că susținerea reală pentru reunificare ar putea fi chiar mai mare, mai ales dacă ar fi incluși cetățenii moldoveni din afara granițelor.
Generațiile tinere și schimbarea lentă a percepțiilor
Dincolo de influența diasporei, schimbul de generații joacă un rol crucial în modelarea opiniei publice. Generațiile tinere din Republica Moldova au crescut într-un context diferit, cu acces la internet, programe educaționale în România și libertatea de circulație în Uniunea Europeană. Aceste experiențe au contribuit la o percepție mai naturală a identității românești și a apartenenței la spațiul european.
Analistul politic Mihai Isac a menționat că „Generațiile tinere au crescut într-un context radical diferit față de cel al anilor ’90 sau chiar al anilor 2000.” El a subliniat că mobilitatea crescută și oportunitățile de studiu și muncă în România și UE au contribuit la această schimbare de perspectivă. Totodată, Isac a accentuat că „influența narativelor sovietice sau a discursului statalist rigid este în scădere pe măsură ce generațiile care au trăit direct în URSS își pierd treptat ponderea în societate.”
Normalizarea unei teme considerate cândva tabu politic
Declarațiile recente ale președintei Maia Sandu au contribuit la schimbarea atmosferei în dezbaterea publică. Tema reunificării nu mai este considerată exclusiv marginală, devenind un subiect legitim de discuție. Mihai Isac a subliniat că „poziția adoptată la începutul acestui an de către Maia Sandu a avut, fără îndoială, un impact asupra modului în care este percepută tema reunificării în spațiul public.”
Analistul a adăugat că „simplul fapt că subiectul este discutat într-un cadru democratic și fără reflexe defensive a contribuit la legitimarea dezbaterii.” Pe lângă dezbaterile publice, există și o apropiere practică, mai puțin vizibilă, între Chișinău și București. Cooperarea în domenii precum infrastructura energetică, educație și cooperare instituțională creează o integrare de facto, care ar putea influența percepțiile societății pe termen lung.
Recent, președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Republicii Moldova, Dorian Istratii, a declarat că prioritatea guvernului rămâne integrarea europeană, dar cooperarea cu România va continua să se intensifice în diverse domenii.
