România, între modelul economic actual și riscul stagnării
Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a subliniat, recent, necesitatea adoptării unui nou model de creștere economică pentru România. Potrivit oficialului, tranziția către un model bazat pe competitivitate și inovare este esențială pentru a evita stagnarea la nivelul convergenței reale, fenomen cunoscut sub numele de „capcana venitului mediu”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „România: creştere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.
Depășirea limitelor modelului actual
Gheorghiu a atras atenția asupra limitelor modelului economic actual, care, deși a generat rezultate, se apropie de epuizare. „Ceva timp, România a urmat un model care a generat rezultate – costurile forţei de muncă competitive şi consum intern puternic. Dar acest model, în momentul de faţă, se apropie de limitele sale”, a afirmat viceprim-ministra. Ea a subliniat că, în contextul în care convergența salariilor avansează, este crucială accelerarea creșterii productivității pentru a evita „capcana venitului mediu”. Această tranziție necesită o schimbare fundamentală, bazată pe competitivitate și inovare, care nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Competitivitate, discipline economice și reformarea întreprinderilor de stat
Viceprim-ministra a accentuat faptul că noțiunea de competitivitate nu se reduce la cercetare și tehnologie. Aceasta presupune, de asemenea, disciplină economică, instituții funcționale și companii performante, inclusiv întreprinderi de stat. Gheorghiu a fost tranșantă în privința necesității reformării acestora: „Nu putem vorbi cu credibilitate despre o creştere inteligentă atât timp cât întreprinderile publice generează pierderi cronice, nu creează valoare şi funcţionează fără vreo guvernanţă profesională”. Reforma întreprinderilor de stat este considerată o parte esențială a schimbării modelului economic, alături de o guvernanță reală, selectarea profesională și transparentă a consiliilor directoare, precum și disciplina financiară. Aceste aspecte sunt, potrivit oficialului, condiții cheie pentru competitivitate și sustenabilitate bugetară, dar și pentru consolidarea încrederii publice.
Valorificarea fondurilor europene și importanța unui mediu favorabil
Oana Gheorghiu a subliniat importanța valorificării la maximum a cadrului instituțional și financiar al Uniunii Europene, inclusiv a viitorului Fond de competitivitate european. Cu toate acestea, a accentuat că finanțarea de sine stătătoare nu este suficientă pentru a genera productivitate. „Ce contează este un mediu favorizant, un sector privat dinamic şi reguli stabile, predictibile, o administraţie bazată pe merit şi un stat care să acţioneze ca un acţionar responsabil, nu ca un manager pasiv sau inconsecvent”. Aceasta include ținte clare de performanță, indicatori cheie măsurabili și consecințe pentru cei care nu ating rezultatele scontate. Potrivit viceprim-ministrei, parteneriatul cu Banca Mondială, inclusiv prin mecanisme de împrumuturi pentru dezvoltare de politici, vizează exact aceste aspecte: reforme structurale, sustenabilitate fiscală și o creștere generată de sectorul privat.
În contextul acestor măsuri, Oana Gheorghiu a reiterat că reforma întreprinderilor de stat este esențială inclusiv pentru consolidarea spațiului fiscal, subliniind faptul că fiecare leu irosit reprezintă un leu care nu este investit în infrastructuri de educație sau sănătate.
