În Săptămâna Mare, dincolo de ritualurile religioase, tradițiile populare românești ies la iveală, dezvăluind obiceiuri ancestrale, moștenite din generație în generație. De la Joimarii din Oltenia, la Prăgșorul din Ardeal sau datinile din Dobrogea, românii păstrează vii credințe străvechi, marcând trecerea dintre anotimpuri și omagiind memoria celor trecuți în neființă.
Joimari: când granița dintre lumi se subțiază
nnÎn satele din Oltenia și Timocul Sârbesc, noaptea de Joimari este un moment sacru. Se spune că mormintele se deschid, cerul și porțile Raiului și Iadului se întredeschid. Spiritele morților se întorc acasă pentru a petrece Paștele alături de cei vii, rămânând până la Înălțare.nnÎn multe sate din Dolj, ritualul începe încă de miercuri. Se pregătesc mese cu colaci și apă, în jurul cărora se aprind focuri și se fac pomeni. În Joia Mare, femeile merg la cimitir cu tămâie și resturi vegetale pentru a aprinde focuri la fiecare mormânt, călăuzind sufletele celor trecuți în lumea de dincolo.nnAmelia Etegan, șef Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, menționează: „Focurile morţilor” încearcă să menţină un echilibru între lumea celor vii şi lumea celor morţi; focurile se aprind din lemnele unor arbori sacri, asociaţi cultului strămoşilor: se foloseşte bozul uscat, lemnul de alun, rupte cu mâna şi nu tăiate cu securea.”nnÎn sudul județului Dolj, la Bechet, se practică „vărsatul ritual de apă”. Femeile aruncă apă sub arcadele de salcie pentru fiecare mort strigat pe nume. Lumânările aprinse sunt lăsate apoi să plutească pe apă, cu același rol simbolic: să încălzească sufletele și să le călăuzească drumul.
Prăgșorul: tradiția moților în timpul sărbătorilor pascale
nnÎn Țara Moților, în special în comuna Bistra, din județul Alba, se păstrează Prăgșorul, un obicei pascal spectaculos. Acesta, cunoscut și sub numele de „Toaca Paștilor”, este atestat în jurul anului 1750. Un element central al ritualului este paza toacei, încredințată unui grup de tineri necăsătoriți, numiți „crai”.nnRolul crailor este de a reprezenta continuitatea comunității, transmițând tradiția din generație în generație. Paza se face prin rotație, zi și noapte, ideea că toaca ar putea fi „furată” făcând parte din ritualul ludic. Dacă acest lucru se întâmplă, craii trebuie să o răscumpere, suportând cheltuielile pentru petrecerea de după Paște.nnÎn timpul obiceiului, sunt folosite și țevi pentru „pușcături”, artificii ritualice care marchează solemnitatea sărbătorii. Zgomotele ritualice au rolul de a alunga răul și vestesc un moment sacru.
Dobrogea și tradițiile pascale: o punte între lumi
nnÎn Dobrogea și în unele zone din Argeș sau Oltenia, după slujba de Înviere, credincioșii merg la cimitir să ducă Lumină celor dragi plecați din această lume. În unele comunități, oamenii „întind masa” pe morminte, ciocnesc ouă și împart bucate.nnÎn Tulcea, tradiția impune ca alimentele pascale să fie consumate abia după sfințirea de la slujba de Înviere, în timp ce în Constanța, masa de Paște este așezată la miezul nopții.nnDe Paște, în Dobrogea, se obișnuiește să se poarte o haină nouă. În unele zone din Moldova, în prima dimineață de Paște, tinerii se spală pe față cu apă în care a stat un ou roșu, pentru a fi îmbujorați și sănătoși tot anul.
În județul Sibiu, se păstrează obiceiul stropitului, moștenit de la sași. A doua zi de Paști, băieții stropesc fetele cu parfum, fiind răsplătiți cu ouă roșii și dulciuri. Dincolo de aceasta, în Mărginimea Sibiului, ouăle roșii sunt câștigate într-un joc cu mingea, sau prin jocul „la noroc”. Aceste tradiții, pline de simbolism, demonstrează legătura puternică a românilor cu trecutul și credințele populare.
