Probleme majore cu buletinele electronice: Cetățenii se plâng de imposibilitatea schimbării adresei
București – Reformele în ceea ce privește documentele de identitate, concretizate prin introducerea buletinelor electronice, sunt întâmpinate cu nemulțumiri de către cetățeni. Principalele critici vizează imposibilitatea modificării adresei de domiciliu stocate pe cipul noilor cărți de identitate. Această situație generează frustrare și obligă românii să suporte costuri suplimentare pentru obținerea unui nou document. Sistemul, deși conceput pentru flexibilitate, pare să creeze dificultăți în practică, conform relatărilor.
Dificultăți în actualizarea datelor pe buletinele electronice
Unul dintre principalele avantaje ale buletinelor electronice, conform autorităților, ar fi posibilitatea actualizării facile a datelor, inclusiv a adresei de domiciliu. Practica demonstrează însă contrariul. Un cetățean a relatat pe o platformă online că a solicitat modificarea adresei pe buletinul electronic emis în iunie 2025. Angajații de la ghișeu i-au comunicat că acest lucru nu este posibil, deoarece „nu se poate scrie pe cipuri”.
„Doresc modificarea adresei de domiciliu, pe un buletin de tip nou, CEI, obținut în luna iunie 2025. Dar statul român nu poate scrie pe cipurile noilor buletine”, a menționat utilizatorul. Concret, pentru modificarea adresei, cetățeanul este nevoit să solicite un nou buletin, plătind taxa aferentă de 70 de lei. Acest tip de situație a fost confirmată și de alte sesizări, inclusiv din partea Direcției de Evidență a Persoanelor din Timiș. Răspunsul primit de către cetățeni a fost că funcția de modificare a adresei nu este implementată, urmând ca utilizatorii să fie anunțați când aceasta va fi disponibilă.
Frustrări legate de birocrație și documente solicitate în mod repetat
Pe lângă problema actualizării datelor pe buletinele electronice, cetățenii semnalează și alte aspecte care țin de birocrația administrativă. Multe persoane reclamă solicitarea repetată a unor documente deja depuse, cum ar fi certificatul de naștere. Această practică generează nemulțumire, reflectată în comentarii precum „Pentru reînnoirea cărții de identitate se solicită obsesiv certificatul de naștere…. de parca un cetățean se naște de mai multe ori”. Situații similare apar și la eliberarea pașapoartelor, inclusiv pentru minori sau adulți care dețin deja documente de identitate și date biometrice în sistemele statului.
Pe o platformă online au fost înregistrate peste 120 de plângeri în categoria „Altele”, sugerând că problemele birocratice sunt mai extinse decât au anticipat autoritățile. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că numărul mare de sesizări arată nevoia de simplificare administrativă în România. „Acest număr spune mai mult decât orice discurs despre cât de mare e nevoia de debirocratizare și digitalizare în România”, a scris oficialul pe Facebook. Autoritățile au anunțat că vor analiza fiecare sesizare și vor transmite cele mai frecvente zece probleme semnalate de cetățeni instituțiilor responsabile pentru soluționare.
