România caută spații suplimentare de adăpostire pentru populație, inclusiv parcări subterane
România face eforturi pentru a identifica spații suplimentare care pot servi drept adăposturi pentru populație în caz de urgență. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a anunțat că autoritățile analizează posibilitatea utilizării parcărilor subterane, a zonelor subterane din orașe și a altor structuri care pot fi rapid adaptate pentru a oferi protecție. Inițiativa vine în urma unui raport al Curții de Conturi, care a evaluat capacitatea actuală de adăpostire.
Conform raportului, adăposturile existente ar putea oferi protecție pentru aproximativ 5% din populația țării. Arafat a precizat că situația nu este singulară la nivel european, existând și alte state cu capacități mai reduse. El a subliniat că modelul de urmat sunt țări precum Finlanda și Elveția, unde procentul de acoperire este semnificativ mai mare.
Procesul de identificare a spațiilor suplimentare, lansat imediat după auditul Curții de Conturi, presupune verificarea structurilor care nu au fost incluse până acum în evidențele oficiale. „Se identifică spații suplimentare”, a explicat Arafat, menționând că se află în curs de identificare parcări subterane și alte spații. Inițiativa urmărește să asigure adăpostirea unui număr mai mare de persoane. Județele vor avea liste cu spațiile identificate, iar populația va fi informată corespunzător.
Metroul bucureștean, potențial adăpost în caz de necesitate
În același interviu, Raed Arafat a abordat și posibilitatea utilizării infrastructurii subterane din București, inclusiv a rețelei de metrou, ca spațiu de protecție. El a afirmat că toate stațiile de metrou pot fi folosite ca adăposturi, existând și spații suplimentare în cadrul acestei infrastructuri care au fost prevăzute încă din faza de proiectare. „Metroul – toate stațiile de metrou – pot fi spații de adăpost”, a declarat Arafat.
Acesta a explicat că, în cazul unei crize, nu doar adăposturile special construite ar putea juca un rol crucial. Demisolurile clădirilor și alte spații pot oferi protecție, dacă sunt folosite corespunzător. Potrivit șefului DSU, aceste măsuri răspund unui context geopolitic schimbat, determinat de evenimentele din ultimii ani.
Pregătirea pentru situații de urgență, bazată pe abordarea „all-hazard”
Pregătirea pentru situații de urgență în România se bazează pe abordarea „all-hazard”, ceea ce înseamnă că sistemul trebuie să fie pregătit pentru orice tip de risc major. Arafat a amintit de exercițiile organizate, inclusiv simulări care au combinat intervenția în cazul unui cutremur major cu scenarii CBRN. Aceste exerciții contribuie la creșterea capacității de reacție a autorităților în situații critice.
Referindu-se la potențialul unui conflict militar în regiune, Arafat a subliniat că probabilitatea rămâne redusă, dar pregătirea continuă. El a subliniat că pregătirea pentru situații majore de urgență este o necesitate, indiferent de natura crizei. Recent, în cadrul proiectelor europene, s-a demarat construcția a patru spații logistice moderne de stocare a materialelor și echipamentelor necesare în situații de urgență, acestea urmând să fie amplasate în diferite regiuni ale țării.
