Parisul, cândva un oraș al mașinilor, a trecut printr-o transformare radicală sub conducerea fostului primar Anne Hidalgo, devenind un model de oraș prietenos cu bicicletele. În ultimii 10 ani, capitala franceză a investit masiv în infrastructura pentru biciclete, reducând traficul și oferind o alternativă sustenabilă la deplasarea cu autovehiculele. Schimbarea a fost remarcabilă, iar acum, orașul este văzut ca un exemplu pentru alte metropole europene.
De la coșmarul auto la paradisul bicicletelor
Pentru Corentin Roudaut, un dezvoltator IT, mersul pe bicicletă în Paris era, cu zece ani în urmă, o provocare. Aglomerația, lipsa pistelor dedicate și numărul mare de mașini făceau deplasarea pe două roți periculoasă. Totuși, odată cu apariția pistelor separate pentru biciclete, precum cea de pe Boulevard Voltaire, Roudaut a revenit la acest mod de transport. Acum, el este voluntar la Paris en Selle, un grup care militează pentru ciclism. Observă uimit cum orașul scapă de reputația sa de oraș al mașinilor.
Transformarea a fost amplă și accelerată în ultimii ani. Parisul a plantat 155.000 de copaci, a adăugat sute de kilometri de piste pentru biciclete și a pietonalizat numeroase străzi școlare. De asemenea, circulația mașinilor a fost interzisă pe malurile Senei. Locurile de parcare au fost transformate în spații verzi și terase pentru cafenele și baruri. Anne Hidalgo, care a părăsit funcția de primar în martie, a transformat orașul într-un exemplu pentru urbanismul european. „Când oamenii mă întreabă dacă am vreun sfat, le spun să nu vă fie teamă să fiți ambițioși”, a spus Roudaut.
Opoziție și curaj politic
Nu toți parizienii sunt de acord cu schimbările. Eforturile de a face străzile mai sigure au redus spațiul pentru mașini, generând nemulțumiri în rândul șoferilor. Referendumurile privind taxele mai mari pentru parcarea SUV-urilor și pietonalizarea mai multor străzi școlare au avut o prezență la vot scăzută. Candidata dreptei la primărie, Rachida Dati, a criticat „haosul” din spațiul public.
Anne Hidalgo a recunoscut că pietonalizarea malurilor râurilor a fost dificilă, dar acum, oamenii nu își doresc să se mai întoarcă la vechea situație. Experții consideră că tranziția a fost facilitată de limitele administrative ale orașului și de acțiunile primarilor anteriori. Însă, a fost nevoie de curaj politic pentru a promova politici care au creat inconveniente pentru șoferi, în timp ce aduceau beneficii sociale și de mediu. Audrey de Nazelle, un epidemiolog de mediu care a crescut în Paris, a remarcat cât de rar era mersul pe bicicletă în trecut. Acum, e un mod de viață.
Urmările tranziției
Parisul este unul dintre cele 19 orașe din lume care au înregistrat reduceri remarcabile ale poluanților atmosferici toxici între 2010 și 2024, dar nu este singurul. Bruxelles și Varșovia au redus mai rapid poluarea cu particule fine în aceeași perioadă, iar Londra a înregistrat o scădere mai rapidă a dioxidului de azot. Deși Parisul a evoluat, Berlin, care a deschis recent o nouă autostradă în oraș, are încă o proporție mai mare de bicicliști. Giulio Mattioli, cercetător în transporturi, a subliniat că Parisul a recuperat teren, pornind de la un punct de plecare mai jos.
Totuși, suburbiile extinse ale Parisului rămân dominate de mașini. Analizele arată că transformarea Bulevardului Périphérique, care înconjoară orașul, este esențială pentru a transforma Parisul într-o metropolă post-auto.
Pe 29 martie, Anne Hidalgo a predat mandatul de primar, lăsând în urmă o moștenire a unui oraș transformat, cu un accent puternic pe sustenabilitate și pe o calitate mai bună a vieții pentru locuitori.
