Un lanț fragil: dezinfecția în spitalele românești și lupta cu infecțiile
Infecțiile asociate asistenței medicale rămân o problemă majoră în România, cu o rată de sub-raportare care îngreunează eforturile de prevenire. Deși dezinfectanții ajung în spitale, aplicarea lor corectă și eficiența generală sunt compromise de o serie de factori, de la alegerea produsului până la instruirea personalului.
Dezinfectanții ajung unde trebuie?
Într-un spital, un simplu flacon de dezinfectant parcurge o cale lungă: aprobare bugetară, licitație, depozitare și distribuție. Fiecare etapă este însoțită de verificări și aprobări, dar rezultatele nu se ridică la nivelul așteptat. România se confruntă cu o discrepanță îngrijorătoare între numărul de infecții raportate și cele estimate.
Datele Ministerului Sănătății indică o rată de 3,2% a infecțiilor asociate asistenței medicale. Această cifră, deși sub media europeană de 6-7%, nu reflectă o situație de succes, ci sub-raportare. Mai grav, probele identificate în spitalele românești prezintă un indice de rezistență la antimicrobiene de 68,7%, de peste trei ori mai mare decât media europeană.
Patru componente cheie pentru prevenirea infecțiilor
Discuțiile despre dezinfecție se concentrează adesea pe produs: ce dezinfectant a fost folosit, dacă a avut aviz, dacă a fost diluat corect. Un produs ales greșit, subdozat, nu protejează eficient. Dar nu este suficient. Prevenția infecțiilor depinde de patru factori cruciali.
Alegerea corectă a dezinfectantului, protocoale adaptate realității, personal instruit și decizii manageriale care consideră prevenția o investiție. Când oricare dintre aceste componente lipsește, lanțul de prevenție se rupe. În România, acest lanț se rupe frecvent.
Doar 18,5% dintre paturile de spital au dezinfectant la îndemână, față de media europeană de 49,2%. Conformitatea, de multe ori, măsoară procesul, nu rezultatul. O componentă esențială, adesea neglijată, este instruirea aplicată. Un asistent medical care înțelege de ce timpul de contact este important, va aplica dezinfectantul mai corect.
O schimbare de paradigmă necesară
Prevenirea infecțiilor nu este o problemă de chimie sau doar de management, este o problemă de sistem. Deciziile de achiziție, adesea influențate de criteriul prețului minim, nu iau în calcul costul real al eșecului. Costul gestionării unei singure infecții nosocomiale severe poate ajunge la 10.000-20.000 de euro per caz. Pierderile anuale la nivel național depășesc 100-200 de milioane de euro.
Rezolvarea nu depinde de o singură decizie. Depinde de schimbarea abordării: produse alese corect, protocoale realiste, instruire continuă, evaluare orientată spre rezultate.
