Bugetul pe 2026: Economiștii analizează premisele și direcțiile de finanțare
Draftul bugetului de stat pentru anul 2026, aflat încă în lucru, conturează modul în care vor fi împărțiți banii între principalele ministere și programe guvernamentale. Documentul urmează să fie trimis în Parlament la finalul săptămânii viitoare, după ce vor avea loc noi discuții în coaliția de guvernare. Profesorul de economie Cristian Păun a analizat proiectul, oferind o perspectivă asupra fundamentării și priorităților acestuia.
Analiza realizată de specialist sugerează că actualul buget se bazează pe estimări mai realiste decât cele din ultimii ani. Acesta include o atenție sporită pentru controlul deficitului și limitarea cheltuielilor neesențiale. „În primul și în primul rând, trebuie spus că, per total, bugetul pleacă de la niște premise mult mai realiste decât ce s-a făcut în trecut, în ultimii doi-trei ani. Atât pe partea de creștere economică, cât și pe partea de încasări la bugetul statului”, a declarat Păun.
Reduceri la educație și fonduri suplimentare pentru apărare
Proiectul de buget prevede modificări în ceea ce privește alocările bugetare pentru unele ministere. Reducerea fondurilor pentru Ministerul Educației pare să fie legată de diminuarea cheltuielilor de personal, inclusiv eliminarea sporului de doctorat din universități. “Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități,” a menționat economistul.
În contrast, bugetul Ministerului Apărării ar urma să beneficieze de o creștere, posibil ca urmare a necesității cofinanțării unor proiecte europene. Profesorul Păun a exprimat speranța ca aceste fonduri suplimentare să fie destinate investițiilor în capacitățile de apărare și dezvoltării industriei de profil.
Provocările sistemului de pensii pe termen mediu
Sistemul public de pensii reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor bugetare, iar economiștii avertizează asupra presiunii crescânde pe care acesta o va exercita în următorii ani. Profesorul Păun a subliniat că, după 2030, când generația „decrețeilor” va începe să iasă la pensie, Pilonul 1 va deveni din ce în ce mai greu de finanțat în actuala formulă. Aceasta este agravată de scăderea populației active și migrația forței de muncă, dar și de creșterea speranței de viață.
Economistul a indicat că, în trecut, s-a ratat o reformă importantă care ar fi putut echilibra sistemul, amintind de nevoia de a crește importanța Pilonului 2 și a Pilonului 3. „Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă, pentru că nu vom avea resurse suficiente pentru a o susține fără să aruncăm în aer bugetul sau să creștem foarte mult taxele,” a adăugat Păun.
Ministerul Muncii nu a comentat încă oficial proiectul de buget.
