Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut ajungând la 11.841 de persoane la finalul lunii decembrie 2025, conform datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această creștere, de 53 de persoane față de luna anterioară, ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului de pensii speciale din România.
Majoritatea acestor pensionari, respectiv 7.864, primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), ceea ce sugerează o contribuție parțială la sistemul public. Cele mai semnificative sume sunt acordate magistraților, care constituie cea mai mare categorie de beneficiari, cu 5.789 de persoane. Aceștia beneficiază de o pensie medie de serviciu de 25.443 de lei, o sumă considerabilă din care 7.527 de lei provin din BASS.
Cine beneficiază de pensii de serviciu?
După magistrați, următoarele grupuri care beneficiază de pensii speciale sunt diplomații, cu 787 de persoane, și funcționarii publici parlamentari, numărând 870 de pensionari. Pensia medie pentru diplomați este de 6.976 de lei, în timp ce funcționarii parlamentari primeau o medie de 6.230 de lei. Aceste cifre ridică întrebări cu privire la echitatea sistemului de pensii, mai ales în contextul diversității veniturilor din sectorul public și privat.
Alte categorii notabile includ personalul aeronautic civil navigant, care numără 1.338 de pensionari cu o pensie medie de 13.103 lei, și 681 de persoane din cadrul Curții de Conturi, cu o pensie medie de 10.360 de lei. De asemenea, 2.376 de persoane din personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor primesc o pensie medie de 7.113 lei. Aceste valori reflectă discrepanțele mari dintre diversele sectoare ale economiei și ridică întrebări despre sustenabilitatea acestui sistem în viitor.
Așteptările și provocările reformelor în sistemul de pensii speciale
Un aspect crucial în discuția despre pensiile speciale este reforma acestora, care a fost amânată de Curtea Constituțională de patru ori, cea mai recentă dată pentru dezbatere având loc pe 11 februarie. Această întârziere afectează nu doar beneficiarii de pensii, ci și întreaga societate, care caută soluții mai echitabile și sustenabile. Deși autoritățile române susțin că doresc să implementeze reforma, blocajele procedurale au făcut ca termenul limită să nu fie respectat.
„Există o voință politică pentru implementarea reformei, iar întârzierile sunt justificate prin dificultăți administrative”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Aceasta evidențiază tensiunea dintre nevoia urgentă de reformă și realitățile birocratice.
Proiectul de reformă prevede, printre altele, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, raportată la vârsta standard din sistemul public, precum și o vechime minimă de 35 de ani pentru a beneficia de pensia de serviciu. Aceste propuneri ar putea să modifice semnificativ peisajul pensiilor speciale și să contribuie la o mai bună echitate socială.
Multe voci din societate, inclusiv experți economici și politicieni, continuă să sublinieze nevoia urgentă de schimbare. Cu toate acestea, realitatea politicii românești și complexitatea procesului legislativ complică adesea implementarea acestor schimbări.
Într-un context în care pensiile speciale sunt adesea criticate pentru inechitățile pe care le generează, dorința de a ajunge la o soluție viabilă devine din ce în ce mai împinsă în așteptare. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să îmbine voința politică cu efectele practice ale reformei în viitorul apropiat.
